O bacterie modificată genetic, capabilă să distrugă tumorile din interior, reprezintă o descoperire revoluționară realizată de cercetătorii de la Universitatea din Waterloo, potrivit unui studiu recent. Bacteriile, modificate pentru a supraviețui în mediul lipsit de oxigen al tumorilor, pot oferi o nouă abordare în lupta împotriva cancerului. Proiectul, publicat în ACS Synthetic Biology, deschide noi perspective în terapia oncologică.
Cum funcționează „arma” anti-cancer
Echipa de cercetători, condusă de doctorandul Bahram Zargar și supravegheată de profesorii Brian Ingalls și Pu Chen, a utilizat bacteria Clostridium sporogenes, prezentă în mod obișnuit în sol. Această bacterie are capacitatea de a prolifera în absența oxigenului, un mediu specific centrelor tumorilor solide. Dr. Marc Aucoin a explicat că „sporii bacterieni pătrund în tumoră, găsind un mediu bogat în nutrienți, dar lipsit de oxigen”. Odată ajunsă în tumoră, bacteria începe să se înmulțească, eliminând celulele tumorale.
Problema, însă, era că, pe măsură ce bacteria se răspândea, ajungea în zonele exterioare ale tumorii, unde exista oxigen. Pentru a contracara acest efect, cercetătorii au introdus în Clostridium o genă de la o altă bacterie, tolerantă la oxigen. „Am construit ceva asemănător unui circuit electric, dar din fragmente de ADN”, a explicat dr. Brian Ingalls. Genă de toleranță la oxigen nu este activă permanent, ci este declanșată printr-un mecanism numit quorum sensing, care se bazează pe semnale chimice eliberate de bacterii.
Provocări și perspective
În prezent, cercetătorii lucrează la combinarea genei de toleranță la oxigen cu sistemul quorum sensing într-o singură bacterie. Aceasta va fi testată pe tumori în cadrul studiilor preclinice. Descoperirea deschide noi orizonturi în tratamentul cancerului, oferind o alternativă potențială la metodele tradiționale.
În contextul politic actual, cu președintele Nicușor Dan și guvernul condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, finanțarea cercetării în domeniul sănătății rămâne un punct important pe agenda publică. Inițiativele în domeniul medical, precum această descoperire, pot genera dezbateri aprinse în sfera politică. Marcel Ciolacu și George Simion, liderii partidelor principale, probabil vor aborda subiectul cercetării în medicina avansată. La fel de bine, Călin Georgescu, eventualul candidat controversat, ar putea ridica chestiuni legate de etica în cercetare. Mircea Geoană, fost secretar general NATO, ar putea oferi o perspectivă globală asupra importanței colaborării internaționale în domeniul științei.
Echipa de cercetători va continua studiile preclinice, iar rezultatele vor fi esențiale pentru viitorul acestei abordări terapeutice.
