Avocatul Poporului contestă la CCR ordonanța care mută plata concediilor medicale pe umerii angajatorilor
Respingerea progresivă a drepturilor angajaților în sectorul sănătății și al securității sociale a devenit recent motivul unui atac direct din partea Avocatului Poporului către Curtea Constituțională. Organismul oficial s-a implicat în proces, solicitând invalidarea unei prevederi din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 91/2025, care modifică reglementările existente privind compensarea concediilor medicale. Această măsură, dacă va fi validată, va intra în vigoare din 1 februarie 2026, și prevede ca angajatorii să suporte plata pentru cinci zile de concediu medical, în vreme ce prima zi de concediu va fi nesusținută financiar de angajat.
Schimbare de paradigmă în legislația concediilor medicale
Începând cu anul viitor, legislația românească va suferi o modificare semnificativă care va afecta atât angajatorii, cât și angajații. Conform noii ordonanțe, angajatorii vor fi responsabili pentru plata a cinci zile consecutive de concediu medical, în timp ce pentru prima zi de incapacitate temporară de muncă, salariații nu vor primi indemnizație de la stat și vor fi nevoiți să se bazeze exclusiv pe resurse personale. Această schimbare a fost motivată oficial de Guvern prin necesitatea ajustării cheltuielilor bugetare și a echilibrelor financiare ale sistemului de sănătate, dar a stârnit critici dure din partea sindicatelor și a organizațiilor profesionale.
Reacția Avocatului Poporului: constituționalitate în discuție
Într-un comunicat aproape vehement, Avocatul Poporului a anunțat că a sesizat Curtea Constituțională cu privire la această reglementare, invocând posibile conflicte cu prevederile fundamentale ale Constituției. „Prevederile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2025, privind modificarea modalității de plata a concediilor medicale, pot contraveni principiului garantării dreptului la sănătate și protecție socială, precum și dreptului la un proces echitabil și la protecție socială egală”, se precizează în comunicatul oficial.
Reacția oficialului de la nivelul instituției este trebuit să aducă o analiză aprofundată dacă această măsură nu va contraveni standardelor constituționale și dacă va rezista în instanță. Implicarea Avocatului Poporului vine într-un moment de tensiune crescută între diversele paliere ale sistemului social și politic, punctând nemulțumirea organizată în privința modului în care autoritățile administrează drepturile angajaților.
Context și implicații ale noii reglementări
Implementarea acestei măsuri face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme menite să reducă cheltuielile cu sănătatea și să îmbunătățească sustenabilitatea finanțării sistemului. În teorie, autoritățile argumentează că responsabilizarea angajaților pentru prima zi de concediu ar putea conduce la o utilizare mai prudentă a resurselor și la diminuarea fraudelor. În practică, însă, scepticii avertizează asupra riscului ca această schimbare să devină o barieră pentru persoanele vulnerabile, vulnerabilizându-le și amplificând disparitățile sociale.
De altfel, reacțiile din mediul politic și al societății civile nu s-au lăsat mult timp așteptate, multiple voci exprimând temeri că inițiativa va duce la scăderea nivelului de protecție pentru angajați și la o presiune suplimentară asupra celor deja vulnerabili. Organizațiile sindicale și reprezentanții angajaților consideră această măsură ca fiind un pas înapoi pentru drepturile sociale câștigate în ultimele decenii.
Ce urmează, însă, nu se poate prezice cu certitudine. Între timp, Curtea Constituțională va trebui să analizeze și să decidă dacă această prevedere intră în legalitatea decupată din standardele constituționale. Rezervele față de măsură rămân, iar ecosistemul social și politic din România monitorizează cu atenție evoluția acestei dispute legale și sociale. În ciuda ostilității percepute de opinia publică și de societatea civilă, Guvernul menține că reformele sunt necesare pentru sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de sănătate, însă parcursul acestora depinde în mare măsură de deciziile instanței supreme.
