În România, legea face o distincție clară, diferită de alte state europene, între parteneriatul public-privat (PPP) și concesiune. Această diferențiere ar putea duce la excluderea unor proiecte de succes din categoria PPP sau la dificultăți în accesarea anumitor surse de finanțare, conform avocaților consultați de G4Media.
În mod obișnuit, în practică internațională, concesiunea este considerată o formă de parteneriat public-privat. Însă, în România, legea stabilește o regulă strictă: dacă mai mult de jumătate din veniturile unei companii private provin de la stat sau de la o autoritate publică, proiectul este considerat PPP. În caz contrar, dacă veniturile provin din utilizatori, acesta este clasificat drept concesiune.
Simplificat, în România, un proiect de parteneriat public-privat presupune finanțare și plăți din partea autorităților publice pe întreaga durată a proiectului, în timp ce concesiunea implică exploatarea riscului de către partenerul privat, fiind finanțată din plățile realizate de utilizatori.
Această clasificare riguroasă limitează excesiv conceptul de PPP. Ramona Pentilescu, avocat la o firmă de avocatură, explică: „Această delimitare, bazată pe sursa de venituri, poate exclude artificial anumite proiecte internaționale de succes din domeniul PPP, precum cele de infrastructură aeroportuară, portuară, noduri de transport intermodal, proiecte în domeniul energiei sau proiecte sociale precum săli de spectacole, stadioane sau baze sportive.”
De exemplu, în România există proiecte de tip PPP implementate sub forma de concesiuni, precum serviciul de alimentare cu apă și canalizare din București. Dar această distincție poate crea probleme în obținerea finanțării pentru anumite proiecte, deoarece în alte țări europene, concesiunile sunt considerate o formă de PPP. Oana Bădărău, reprezentată a unei case de avocatură, afirmă că facilitățile de finanțare pentru proiecte sunt disponibile doar pentru PPP-urile definite în mod restrâns, excluzând concesiunile.
În sectorul transporturilor, care reprezintă cel mai activ domeniu de aplicare a PPP în Europa, concesiunea este văzută ca un model de succes. Grecia, de exemplu, a utilizat concesiuni pentru proiecte majore de infrastructură, precum aeroporturi și autostrăzi. În România, această metodă a fost folosită la nivel local, cum ar fi pentru parcarea subterană din Piața Universității, finanțată de concesionar. La scară națională, însă, proiectele rutiere sunt în general achiziții de lucrări, finanțate din fonduri externe rambursabile sau nerambursabile.
În concluzie, avocații consideră că această diferențiere strictă restricționează opțiunile de finanțare și complică implementarea unor proiecte mari, care în alte țări funcționează eficient în cadrul unui concept mai larg de parteneriat public-privat, ce include și concesiunile.
Sursa: G4Media
