Criza termoficării din București atinge cote alarmante în plină iarnă. Vineri, 5 februarie, sistemul de încălzire al capitalei a fost zguduit de o avarie majoră la centrala CET Sud, cea mai mare unitate de producție a agentului termic din oraș. Discrepanțele flagrante între necesarul de temperatură solicitat de autorități și realitatea din teren pun în pericol confortul a aproape 4.000 de locuințe din București, într-o iarnă ce pare să se încheie cu un record negativ pentru acest sector.

Avarie și management deficitar: Ce se întâmplă la CET Sud

Analiza celor mai recente date din sistemul de monitorizare al Termoenergetica relevă o situație gravă: aproape 36,4% dintre blocurile din jumătatea de est și de sud a capitalei primesc apa caldă la temperaturi sub nivelul optim, iar alte 5,9%, adică peste 500 de clădiri, rămân complet fără agent termic. În total, impactul acestei întreruperi a ajuns aproape de pragul de 4.000 de imobile afectate, ceea ce reprezintă un record pentru această iarnă secetoasă.

Discrepanța dintre temperatura minimă solicitată pentru asigurarea confortului (88-92 grade Celsius) și cea reală de livrare (75 grade Celsius) scoate în evidență fragilitatea rețelei. Potrivit datelor centralizate de dispeceratul ELCEN, apa caldă sau agentul termic ajunge în blocuri la temperaturi de 55-60 grade, fiind insuficient pentru a menține o temperatură plăcută și sigură în apartamente.

Pierderi de temperatură și zone izolate: o realitate dură pentru bucureșteni

Fenomenul de pierdere a temperaturii în rețea explică, în mare măsură, aceste deficiențe. Conductele vechi de peste patru decenii, prin care circulă apa caldă, nu mai pot păstra acest flux la nivelul necesar, mai ales la capetele traseului, în cartiere precum Pantelimon, Colentina sau Vatra Luminoasă. În aceste zone, apa ajunge la temperaturi chiar și sub 55 de grade, ceea ce duce automat la scăderea eficienței radiatoarelor și, implicit, la un disconfort extrem pentru locatari.

Criza se resimte cu precădere în sectoarele 2, 3 și 4 ale orașului. În Sectorul 2, punctele termice de pe Șoseaua Pantelimon, zona Colentina și Doamna Ghica sunt în incapacitate totală de a trimite agent termic la parametrii normali, iar mulți locuitori nu beneficiază nici măcar de apă caldă. Situația se agravază fiindcă vremea de afară nu face decât să îngreuneze și mai mult procesul de remediere a defecțiunilor, iar autoritățile estimează că reparațiile majore la CET Sud vor putea fi finalizate abia vineri spre seară, după ora 23:30, dacă condițiile vor fi favorabile.

În Sectorul 3, zone precum Titan, Dristor și cartierele din apropiere sunt tot în alerta de avarie, iar punctele termice funcționează la o capacitate suboptimală, din cauza unor defecțiuni combinates cu lipsa de tehnologie modernă în rețeaua veche. La orele acestor raportări, oficialii au anunțat că reparațiile vor continua în cursul zilei de vineri, însă rezultatele depind de revenirea în parametri a centralei CET Sud.

Probleme similare sunt semnalate și în Sectorul 4, pentru cartierele Tineretului și Văcărești. Aici, punctele termice „Tineretului 1, 2, 3 și 4” precum și „Văcărești” nu pot livra agent termic fierbinte, punând în pericol sănătatea și confortul locatarilor.

Se adâncește suspiciunea asupra managementului și aspectele legale ale crizei

Pe lângă problemele operaționale, scandalurile de corupție din cadrul ELCEN continuă să afecteze imaginea și funcționarea companiei. În ultimele zile, Direcția Națională Anticorupție a finalizat un dosar în care sunt implicați doi foști directori ai Electrocentrale București: Claudiu Crețu și Cristian Zamfiroi. Aceștia au fost trimiși în judecată pentru luare de mită, cazul fiind legat de acțiuni de favorizare a anumitor firme în obținerea unor plăți favorabile.

Potrivit anchetei, la data de 1 iulie 2025, Claudiu Crețu ar fi primit 40.000 de lei pentru a aproba plata unor facturi restante, suma fiind intermediată de Cristian Zamfiroi, acuzat că ar fi pretins, separat, alți 50.000 de lei de la un alt administrator. Astfel de povești de corupție riscă să perpetueze greutățile și întârzierile în remedierea defecțiunilor, dezavantajând și mai mult populația.

Lipsa investițiilor pe termen lung, coroborată cu gestionarea defectuoasă și politizarea sistemului de termoficare, fac ca perspectiva reluării serviciului la parametrii optimi să fie din ce în ce mai indepărtată. În timp ce autoritățile încearcă să gestioneze această criză, bucureștenii se confruntă cu zile de frig și incertitudine, sperând ca eforturile de reparație să fie finalizate rapid și eficient pentru a readuce confortul în casele lor.