Autostrăzile din zona metropolitană a Bucureștiului se confruntă în aceste zile cu o situație deosebit de dificilă, generată de lipsa unor centre de intervenție eficiente și de modul defectuos în care se desfășoară acțiunile de deszăpezire. Ninsorile abundente și temperaturile scăzute din noaptea de duminică spre luni au transformat tronsoanele de autostradă în adevărate capcane de gheață, punând în pericol siguranța traficului rutier. În loc să fie pregătite cu materialele antiderapante și utilajele necesare, zonele critice au fost neglijate, iar reacția autorităților a fost extrem de întârziată, accentuând riscul de accidente.

Lipsa unor centre dedicate și a pregătirii preventivă agravează situația

Primul și cel mai grav obstacol întâmpinat în gestionarea acestei crize îl reprezintă absența unor baze de intervenție funcționale și amplasate strategic pe tronsonul de nord al autostrăzii A0. În mod normal, în condiții de temperaturi scăzute și precipitații, administratorii drumurilor ar trebui să intervină preventiv, răspândind sare sau clorură de calciu pentru a evita formarea poleiului. În cazul zonei de nord a capitalei, însă, acest lucru nu s-a întâmplat, ceea ce a dus la creearea unui strat consistent de polei peste o peliculă de zăpadă proaspătă. Imaginile de la fața locului surprind un adevărat “patinoar”, unde utilajele de deszăpezire întârzie sau se strică frecvent, lăsând arterele rutiere în voia hazardului.

Această situație se datorează, în parte, faptului că centrul de coordonare pentru întreținerea infrastructurii de pe segmentul nordic al autostrăzii nu este încă funcțional, iar cele mai apropiate baze se află la distanțe considerabile, pe A3, între Ploiești și București. Astfel, utilajele trebuie să călătorească zeci de kilometri pentru a ajunge în zonele afectate, timp în care pentru a fi eficiente, aceste echipamente trebuie să fie deja la fața locului, pregătite pentru acțiune. Întârzierea intervenției, combinată cu defectele repetate ale utilajelor subcontractate, amplifică problemele, iar autoritățile se confruntă cu o adevărată provocare de gestionare a situației de urgență.

Radiografia unui trafic paralizat și riscuri majore de accidente

Impactul acestei gestionări deficitare se resimte imediat în rutele de tranzit. În special pe autostrada de centură și în zonele nodurilor rutiere, viteza medie de deplasare a vehiculelor a scăzut sub 50 km/h, iar condițiile de conducere sunt extrem de periculoase. Utilizatorii aplicațiilor de navigație, precum Waze, au semnalat numeroase pericole, raportând prezența gheții proaspăt formată și accidente multiple, inclusiv pe inelul de sud al A0. În aceste condiții, șoferii trebuie să redobândească calmul, conducând cu prudență sporita și evitând manevrele riscante pe bretelele de acces, unde aderenta devine aproape zero.

Faptul că sub stratul de zăpadă se află un strat de polei, demonstrat de imagini și măsurători, întărește convingerea că intervențiile întârziate și lipsa măsurilor preventive au avut rolul principal în agravarea situației. În plus, evoluția vremii a făcut ca riscul de derapare sau de accident în serie să fie extrem de ridicat, mai ales în zonele unde curbele sunt strânse și necesită o aderență optimă a pneurilor. În cele mai critice puncte, viteza vehiculelor a devenit sub 50 km/h, majoritatea celor care tranzitează aceste rute fiind puși în fața unui adevărat test de rezistență și răbdare.

Infrastructură fără capabilități de reacție rapidă, o problemă de durată

Este evident că problema nu privește doar circumstanțele meteo extreme de moment, ci și o deficiență structurată a administrației infrastructurii capitalei. Noile segmenturi de autostradă ale Capitalei, cel mai recent construit și cel mai modern, funcționează în condiții de adevărată criză logistică. Deși loturile de pe traseu au fost finalizate, acestea nu beneficiază încă de centre speciale de întreținere și coordonare, esențiale pentru intervenții rapide și eficiente în caz de precipitații sau avarii tehnice. La momentul actual, singurele baze de deszăpezire funcționale se află la kilometri distanță, fapt ce face ca timpii de reacție să fie enormi, iar autostrăzile să fie lăsate în stare de nepăsare.

Situația complicată de pe lotul 1 al segmentului Nord al A0 exemplifică această problemă structurală. Cu o lungime de 17,5 km, acest tronson, menit să închidă inelul de nord, încă nu a fost finalizat în condiții de siguranță pentru trafic. În timp ce lucrările continuă, utilajele pentru deszăpezire se strică frecvent, iar subcontractanții nu reușesc să mențină un ritm adecvat. La această dificultate se adaugă și faptul că echipele de la CNAIR trebuie să preia de fiecare dată intervențiile, după ce utilajele defecte ale subcontractorilor se întorc în garaj, ceea ce duce la o stagnare a operațiunilor și la un bilanț sumbru pentru pregătirea drumurilor în sezonul rece.

Pe fondul acestor probleme, autoritățile trebuie să găsească soluții durabile și eficiente pentru a evita ca situația de pe autostrăzile din jurul Capitalei să devină una critică pe termen lung. În lipsa unui centru de coordonare adecvat și a unor planuri de intervenție bine structurate, riscurile de accidente vor continua să crească, iar siguranța traficului va rămâne în pericol. Toți ochii sunt îndreptați acum spre autorități, așteptând să se vadă dacă și când vor putea implementa măsurile necesare pentru a face față unei ierni ce pare să nu se sfârșească curând.