Autostrada București-Alexandria: CNAIR respinge modificarea traseului contestat de mediu și arheologi
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că nu va modifica traseul autostrăzii București-Alexandria (A6), în ciuda contestațiilor venite din partea organizațiilor de mediu și a arheologilor. Decizia a fost justificată prin faptul că traseul actual a fost stabilit în urma unei analize complexe. Aceasta a luat în considerare toate aspectele negative ale construcției drumului de mare viteză.
Impactul asupra mediului și a sitului Argedava
Organizațiile de mediu și arheologii au criticat dur proiectul, argumentând că acesta traversează zone de protecție ale unor păduri și ale sitului arheologic Argedava, cunoscut ca cetatea lui Burebista. Arheologul Nona Palincaș a depus o plângere penală la Direcția Națională Anticorupție (DNA) împotriva Ministerului Culturii. Acesta a dat aviz favorabil pentru traseul autostrăzii. Fundația Eco-Civica a contestat în instanță avizul de mediu. Aceștia susțin că traseul autostrăzii distruge o zonă de patrimoniu istoric, singura cetate de acest fel din sudul țării.
CNAIR a explicat în detaliu procesul de stabilire a traseului. Acesta a implicat identificarea mai multor variante, analizate ulterior în funcție de criterii precum impactul asupra mediului, costuri și fezabilitate. Compania a menționat că, pentru atenuarea impactului, vor fi plantați copaci pe o suprafață mai mare decât cea defrișată. În ceea ce privește situl arheologic, CNAIR susține că nu va fi afectat. Suprafața de protecție a acestuia a fost extinsă pentru a preveni orice intervenție accidentală.
Argumentele CNAIR și defrișările
Compania de drumuri a subliniat că actualul traseu este rezultatul unei „analize complexe”. A fost realizată în cadrul studiului de fezabilitate, cu implicarea unor resurse semnificative. CNAIR acuză totodată organizațiile civile că au avut o poziție inflexibilă, ignorând argumentele fundamentate. Compania argumentează că traseul a fost ales și pentru a reduce costurile de expropriere. O parte din păduri aparțin statului, iar suprafața ocupată de proiect reprezintă doar 1,5% din fondul forestier.
Lucrările de execuție a autostrăzii vor implica defrișarea a 26,12 hectare de teren forestier. Din această suprafață, 0,78 hectare reprezintă terenuri forestiere în arii naturale protejate. CNAIR a precizat că în zonă sunt situri arheologice aflate deja în cercetare. În aceste cazuri se vor respecta prevederile legale, care garantează dreptul cercetătorilor de a-și continua săpăturile.
Avizul nr. 11/A/09.02.2024 emis de Direcția Județeană pentru Cultură Giurgiu arată că lucrările nu vor afecta integritatea monumentului istoric. Acestea se vor desfășura în zona de protecție a acestuia, în lunca Argeșului.
