Conform Descopera: Oceanele Pământului au înregistrat temperaturi medii zilnice record în luna august, semnalând o continuă și accelerată transformare a sistemului climatic global. Autoritatea Națională pentru Cercetare atrage atenția asupra implicațiilor acestor fenomene, care includ nu doar încălzirea apelor, ci și pierderi semnificative de masă glaciară în zone polare.
Recorduri neobișnuite în oceanele planetei
Pe data de 22 august, temperatura medie zilnică a suprafeței oceanului, într-o bandă ce cuprinde latitude între 60 de grade sud și 60 de grade nord, a atins valoarea de 21,1 grade Celsius. Această cifră depășește recordul anterior de 21,09 grade Celsius, stabilit în martie 2024, conform datelor furnizate de Copernicus Climate Change Service. Un aspect neobișnuit al acestui nou record este momentul în care a fost înregistrat, august fiind în mod normal o perioadă de răcorire a apelor oceanice, în timp ce maximele sunt de obicei atinse în lunile martie-aprilie. Acest eveniment se suprapune cu dezvoltarea unui episod El Nino în Pacificul tropical. Oceanele joacă un rol crucial în absorbția surplusului de căldură din atmosferă, iar creșterea temperaturii acestora poate amplifica fenomene precum valurile de căldură marine, poate afecta grav ecosistemele acvatice și poate contribui la intensificarea evenimentelor meteorologice extreme la nivel global.
Impactul asupra calotelor glaciare și a curenților oceanici
Paralel cu încălzirea oceanelor, au fost semnalate pierderi masive de gheață în regiunile polare. În nord-vestul Groenlandei, la 4 august, aproximativ 76 de kilometri pătrați din limba plutitoare a ghețarului Petermann s-au desprins și au căzut în Oceanul Arctic. Acest incident, monitorizat prin sateliții Copernicus Sentinel-1, reprezintă cea mai mare pierdere de gheață plutitoare a ghețarului Petermann din 2012 și cel mai amplu eveniment de desprindere de gheață observat în Arctica după 2020. Grosimea gheții care s-a desprins poate ajunge până la 150 de metri, demonstrând amploarea fragmentării.
Cercetări românești în contextul schimbărilor climatice
Aceste fenomene globale sunt analizate și prin prisma stabilității circulației meridionale de răsturnare din Atlantic (AMOC). Un studiu recent publicat în Nature Climate Change sugerează că stabilitatea AMOC este influențată direct de viteza și amploarea încălzirii globale, o creștere rapidă a temperaturilor putând declanșa un prag critic al sistemului chiar și la niveluri de încălzire mai scăzute comparativ cu scenariile de încălzire lentă. România contribuie activ la înțelegerea acestor mecanisme complexe prin cercetările desfășurate la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române. Experți precum Silviu Constantin și Virgil Drăgușin utilizează stalagmite din peșterile Carpaților pentru a reconstitui paleoclima, oferind perspective asupra evoluției climatice nord-atlantice din ultimele mii și zeci de mii de ani. Arhiva climatică din Peștera Cloșani, de exemplu, oferă informații valoroase despre schimbările climei și ale circulației atmosferice în trecutul Europei de Est și al Atlanticului de Nord.
Datele colectate prin sateliți, măsurătorile oceanice și studiul arhivelor naturale converg către o imagine clară: sistemul climatic al Pământului se află într-o transformare profundă, iar efectele acestor schimbări se acumulează într-un ritm alert.
Sursa: Descopera
