Procurorul general al româniei, alex florența, a prezentat primul raport al autorităților judiciare privind acțiunile de război hibrid documentate de anchetatori după 4 decembrie 2024, ziua în care consiliul suprem de apărare a țării desecretiza documentele serviciilor de informații române privind influențarea și vicierea campaniei electorale prezidențiale de către actori statali și nestatali, cu trimitere la rusia. potrivit raportului, procurorul general al româniei susține că, înainte de 4 decembrie 2024, serviciul român de informații nu-i mai informase vreodată pe procurori că românia se află sub asaltul unui război hibrid purtat de rusia. în urma desecretizării, magistrații au început mai multe investigații penale, unele dintre ele finalizate cu trimiterea în judecată a celor acuzați, altele trimise la direcția de investigare a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism pentru continuarea cercetărilor. cel mai important dosar este cel în care fostul candidat călin georgescu a fost trimis în judecată pentru tentativă la acțiuni contra ordinii constituționale.

în ceea ce privește modul în care s-a desfășurat războiul hibrid, procurorul general al româniei a explicat că primele atacuri hibride menite să influențeze alegerile din românia de anul trecut au început încă din 2019, când anumite companii de sondare au cercetat online la ce mesaje este sensibilă populația din diferite regiuni ale țării, scopul fiind lansarea unor mesaje care să atingă cât mai bine coarda sensibilă a votanților. apoi, începând cu 2022, atacurile de tip hibrid s-au intensificat, fiind utilizate diverse metode, cum ar fi atacuri cibernetice, acțiuni secrete destabilizatoare și subversiune politică, dezinformare și propaganda.

în continuare, procurorul general al româniei a subliniat faptul că românia nu a fost singura țară care, mai ales în ultimul an, a devenit țintă unor acțiuni dure hibride, menționând că republica moldova, cehia, finlanda și alte state sunt vizate de atacuri cu știri false menite să destabilizeze societățile. el a explicat că sunt folosite mesaje împotriva nato cu scopul inducerii unor sentimente panicarde privind politica nato în contextul conflictului rusu-ucrainean și cu implicații pentru românia, făcându-se trimitere la evenimente similare din finlanda.

în ceea ce privește răspunsul rusiei la aceste acuzații, purtătorul de cuvânt al kremlinului, dmitri peskov, a spus că acuzațiile privind ingerința rusiei nu corespund realității, comparându-le cu afirmațiile legate de presupusa influență a federației ruse asupra rezultatelor alegerilor din 2016 din suA.

în concluzie, raportul prezentat de procurorul general al româniei, alex florența, arată că românia a fost supusă unor atacuri hibride intense, menite să influențeze alegerile și să destabilizeze societatea, și că autoritățile judiciare au început investigații penale pentru a combate aceste acțiuni. este important ca cetățenii să fie informați și să înțeleagă aceste amenințări, pentru a putea face față mai bine acestor provocări și a apăra democrația și securitatea națională.