Analiza detaliată a probelor de pe asteroidul Bennu dezvăluie secretele Sistemului Solar timpuriu

O echipă de astronomi din Statele Unite a realizat o analiză extrem de detaliată a unor mostre prelevate de pe asteroidul Bennu, aducând la lumină informații noi despre modul în care apa și materialele organice au interacționat în primele etape de formare a Sistemului Solar. Rezultatele studiului, publicat în jurnalul științific PNAS, arată că asteroidul este structurat în trei domenii chimice distincte, dezvăluind modul în care apa a circulat, influențând compoziția sa.

În septembrie 2023, misiunea NASA OSIRIS-REx a adus pe Pământ o probă de material de pe Bennu, un asteroid din apropierea Pământului cu o lățime de aproximativ 500 de metri. Se știe deja că Bennu este bogat în carbon și este considerat o capsulă a timpului, oferind cercetătorilor o fereastră spre trecutul îndepărtat al sistemului nostru solar.

Analizele efectuate de echipa condusă de Mehmet Yesiltas de la Universitatea Stony Brook au folosit tehnici de ultimă generație, permițând investigarea variațiilor la scări nanometrice, adică la dimensiunea unei singure molecule mari.

Structura internă a lui Bennu: O hartă chimică suprinzătoare

Studiul a scos la iveală că materialul de pe Bennu nu este omogen, ci este împărțit în trei regiuni distincte. Acestea includ zone bogate în hidrocarburi alifatice, dominate de lanțuri deschise de hidrocarburi; domenii bogate în carbonați; și zone organice bogate în azot, care conțin o clasă specifică de molecule organice complexe.

Aceste structuri sugerează că apa nu a alterat asteroidul în mod uniform. Distribuția compușilor cu organosulf (sulf organic) este limitată aproape în totalitate la regiunile bogate în carbonați, indicând faptul că mineralele carbonatice au precipitat probabil din fluide bogate în apă.

În același timp, compușii alifatici și cei organici cu azot par să fi fost mai bine conservați în anumite zone, sugerând că acestea au rămas relativ uscate. Această diferențiere oferă indicii prețioase despre modul în care apa a curs prin Bennu, modificând unele zone, în timp ce a protejat compușii mai fragili din altele.

Apa, ingredientul cheie în formarea asteroizilor

Cercetătorii consideră că aceste descoperiri oferă perspective importante asupra formării lui Bennu și, implicit, a altor asteroizi. Segregarea clară a celor trei domenii chimice sugerează că apa a circulat prin asteroid de-a lungul unor căi restricționate, influențând procesele chimice.

Coexistența acestor zone distincte oferă un tablou mai clar despre interacțiunile din sistemul solar timpuriu. Studiul pune în lumină rolul vital al apei în procesul de formare a asteroizilor. Aceste date ne ajută să înțelegem mai bine cum s-au format asteroizii în jurul Soarelui.

Prin compararea acestor rezultate cu cele obținute din analiza mostrelor de pe asteroidul Ryugu, aduse pe Pământ de misiunea japoneză Hayabusa2, cercetătorii speră să reconstruiască istoria lui Bennu cu și mai multe detalii. Aceasta ar putea oferi noi perspective asupra proceselor care au modelat sistemul solar timpuriu.