Incidentul feroviar de la Arad scoate la lumină problemele infrastructurei românești și reacțiile autorităților

Noaptea de 9 ianuarie a adus în atenția publicului o situație critică pe linia feroviară dintre Curtici, Arad și București Nord, când trenul IRN 79 a rămas blocat în zona Arad pentru mai bine de câteva ore. Deși trenul era tractat de o locomotivă nouă, achiziționată prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru modernizarea infrastructurii feroviare, incidentul a readus în discuție deficiențele majore ale sistemului și modul în care oficialii gestionează astfel de situații.

Modernizare și probleme persistente în infrastructura feroviară

Achiziția locomotivei noi a fost prezentată ca un exemplu de progres și investiție importantă pentru modernizarea transportului feroviar în România. Însă realitatea de pe teren îngrijorează, fiindcă tehnologia nu pare să fie suficientă pentru a gestiona evenimentele neprevăzute sau deficiențele tehnice ale rețelei de cale ferată. La fața locului, echipele de intervenție s-au văzut neputincioase în fața blocajului, iar pasagerii au fost nevoiți să aștepte ore întregi pentru a ajunge la destinație.

Deși, în cele din urmă, trenul a reușit să ajungă la destinație, incidentul a stârnit reacții negative din partea asociației ProInfrastructură, care critică dur modul în care oficialii au gestionat comunicarea și reacția la problemele de infrastructură. În special, declarațiile recente ale ministrului PSD al Transporturilor, Ciprina Șerban, au fost considerate insuficiente și lipsite de substanță de către reprezentanții sectorului civil și experți în infrastructură.

Reacțiile oficialilor și incertitudinile privind siguranța transporturilor feroviare

Reprezentanții asociației ProInfrastructură sunt de părere că ”declarațiile ministrului nu aduc soluții concrete și doar continuă să fie un zgomot de fond în mijlocul unei crize de încredere în sistemul feroviar”. Aceștia solicită investiții rapide și planuri clare pentru modernizarea completă a rețelei, astfel încât asemenea incidente să devină excepții și nu regulă.

Reacția guvernamentală a fost una de opinie că situația a fost gestionată corespunzător și că asemenea incidente sunt oarecum inevitabile într-un sistem în tranziție, dar acest argument nu convinge pe cei care estimează că infrastructura și întreținerea sunt subfinanțate și nepăsătoare.

Întrebat despre criticile aduse, Ciprina Șerban a reafirmat angajamentul guvernului pentru modernizarea infrastructurii, dar nu a oferit detalii concrete despre măsurile imediate sau investițiile suplimentare pentru prevenirea unor astfel de situații în viitor.

Contextul pentru proiectele de modernizare și provocările din domeniu

România a beneficiat recent de fonduri semnificative din PNRR pentru reabilitarea și extinderea infrastructurii feroviare. Însă, deși fondurile sunt alocate, implementarea acestora întârzie sau se lovesc de probleme birocratice, corupție sau lipsa personalului specializat.

Criticile asociației ProInfrastructură sunt alimentate și de dezinteresul de lungă durată pentru întreținerea infrastructurii existente, precum și de lipsa unui plan consolidat pentru digitalizare și automatizare. În lipsa unor măsuri eficiente, incidente precum cel de la Arad riscă să devină regula, prejudiciind încrederea pasagerilor și afectând economia prin întârzieri și costuri suplimentare.

În ciuda optimismului promovat de oficiali, realitatea rămâne dură: infrastructura feroviară din România necesită o reformă profundă, investiții consistente și transparență mai mare în gestionarea resurselor. În timp ce autoritățile promit pentru următorii ani un salt în calitatea serviciilor feroviare, rămâne de văzut dacă aceste promisiuni se vor concretiza într-un mod eficient și durabil, pentru a preveni alte incidente de acest gen.