Asociația civică „Acum” cere ca autoritățile să înființeze Institutul Național „Cardinal Iuliu Hossu” pentru a studia genocidul împotriva Bisericii Române Unite, Greco-Catolice. Grupul de inițiativă consideră că, după 1989, statul român a recunoscut oficial existența acestei Biserici, dar nu i-a restituire integrale drepturile patrimoniale și morale.

De la finalul anului 1945, Biserica Greco-Catolică din România a fost supusă unui proces amplu de distrugere planificată, la ordinul regimului comunist instaurat după ocuparea sovietică. În decembrie 1948, printr-o decizie semnată de autoritățile comuniste și emisă la ordinul lui Stalin, această biserică a fost declarată ilegală. Proprietățile sale au fost confiscate și transferate Bisericii Ortodoxe Române, iar clerul și credincioșii au fost constrânși să renunțe la credința lor.

Istoria consemnează amploarea acestei tragedii: în 1948, Biserica Greco-Catolică avea peste 2.400 de biserici, mai multe ordine de călugări, licee, tipografii, azile și orfelinate, și o activitate editorială de aproximativ 250.000 de exemplare lunar. Peste 1.8 milioane de credincioși au fost afectați de această desființare, iar mulți episcopi au fost arestați, închiși și chiar au murit în penitenciar, printre aceștia fiind Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Vasile Aftenie, Ioan Suciu și Tit Liviu Chinezu. Toți aceștia au fost ulterior beatificați de Papa Francisc în 2019.

Între 1948 și 1964, aproape întreg clerul greco-catolic a fost investigat, condamnat sau exterminat. Episcopul Iuliu Hossu, primul cardinal al românilor, a fost ținut în detenție mai bine de 22 de ani, în condiții grele, refuzând mereu să treacă la ortodoxie. Mărturia sa – „Credința noastră este viața noastră” – a devenit simbolul demnității poporului român.

După Revoluție, în 1989 și 1990, statul român a recunoscut oficial existența Bisericii Greco-Catolice, dar drepturile sale patrimoniale și morale nu au fost complet restituite. Restituirea proprietăților confiscate a fost blocată în comisii bilaterale, iar multe lăcașuri de cult greco-catolice continuă să fie folosite exclusiv de alte culte, în ciuda legislației și jurisprudenței europene. Exemple concrete, precum Catedrala din Baia Mare, cea din Gherla sau mănăstirea de la Bixad, evidențiază persistența injustiției istorice și lipsa unei voințe instituționale de reparare, argumentează asociația „Acum” în solicitarea de a înființa Institutul Național „Cardinal Iuliu Hossu” pentru a cerceta aceste evenimente.



Sursa articol