Conform Stiripesurse.ro: Doar 18% dintre angajații direcțiilor și serviciilor publice de asistență socială din România au participat la cursuri de formare profesională în perioada 2024-2025. Un raport al Băncii Mondiale, prezentat de Ministerul Muncii, arată că doar 3.755 din cei peste 20.000 de angajați vizați au beneficiat de instruire. Această cifră, echivalentă cu mai puțin de unul din cinci angajați, evidențiază un acces redus și neuniform la formarea continuă în domeniul îngrijirii de lungă durată.
Lipsuri majore în formarea personalului de asistență socială
Raportul diagnostic a analizat nevoile de formare ale forței de muncă din sectorul de îngrijire a persoanelor vârstnice. Concluziile indică faptul că formarea profesională este considerată crucială, însă accesul efectiv rămâne problematic. Majoritatea cursurilor sunt accesate din obligații administrative sau situații punctuale, nu ca parte a unui parcurs coerent de dezvoltare a competențelor.
Din cele 46 de Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) care au răspuns la chestionar, doar 18 (aproximativ 38%) au un plan de formare stabilit pentru perioada 2026-2027. Mai mult, 36 de DGASPC-uri nu au organizat niciun curs dedicat exclusiv personalului lor în ultimii doi ani, pe tema îngrijirii persoanelor vârstnice.
La nivel local, dintre cele 667 de direcții și servicii publice de asistență socială (DAS/SPAS) care au furnizat date, 20.687 de angajați au participat la cursuri doar în proporție de 18%. Aceasta înseamnă că mai puțin de o cincime din personal a avut acces la formare în perioada menționată.
Impactul redus asupra categoriilor profesionale cheie
Formarea profesională a afectat în mod disproporționat categorii profesionale esențiale. Doar 29% dintre asistenții sociali au participat la cursuri, în timp ce procentul asistenților medicali comunitari a fost de doar 17,4%. Pentru cei 773 de asistenți personali profesioniști raportați de DGASPC-uri, mai puțin de 15% au beneficiat de formare.
Principala problemă identificată în raport este funcționarea predominant reactivă a sistemului de formare. Aceasta se manifestă prin cursuri organizate în jurul acreditărilor, licențelor, inspecțiilor sau al unor situații devenite publice, în detrimentul unui proces continuu bazat pe evaluarea nevoilor și corelat cu performanța profesională. Nevoile identificate sunt esențiale pentru siguranța, autonomia și demnitatea persoanelor vârstnice. Managerii serviciilor sociale au prioritizat domenii precum prevenirea căderilor (9,21 din 10), mobilitatea și suportul fizic (peste 9,25), primul ajutor și monitorizarea stării de sănătate.
Nevoile de formare și obstacolele întâmpinate
Pentru personalul de specialitate, nevoile se concentrează pe „Îngrijire sigură și sănătate”, incluzând tehnici de transfer, prim ajutor, nutriție, igienă și gestionarea urgențelor. Un alt domeniu important este „Comunicare și sprijin socio-emoțional”, vizând comunicarea adaptată declinului cognitiv, gestionarea comportamentelor dificile, relația cu familia și susținerea autonomiei beneficiarului. Competențele digitale, necesare pentru utilizarea instrumentelor electronice și documentarea activității, sunt de asemenea prioritare.
Îngrijitorii informali ai persoanelor vârstnice reprezintă un punct vulnerabil major, fiind slab integrați în mecanismele instituționale și având acces limitat la formare. Aceștia învață adesea prin observație și experiență directă, deși administrează tratamente și monitorizează stări de sănătate. Pentru ei, sunt necesare module scurte și practice, în formate flexibile.
Principalele obstacole în calea accesului la formare sunt de natură instituțională, financiară și organizațională. Aproximativ 27% din cursurile urmate de personalul DGASPC și 26% din cele urmate de personalul DAS/SPAS au fost plătite direct de angajați. Lipsa oportunităților identificate de angajator și suprapunerea cursurilor cu programul de lucru agravează situația. Deficitul de personal, cu aproape 16% posturi vacante la nivelul DAS/SPAS, și oferta de cursuri insuficient adaptată activității practice contribuie, de asemenea, la probleme.
Recomandări pentru un sistem național de formare
Raportul recomandă tranziția de la o formare profesională punctuală și inegală la un sistem național, coerent și predictibil. Se propune crearea unui program național integrat de formare, cu un curriculum comun și module adaptate fiecărei categorii profesionale. Totodată, studiul subliniază importanța extinderii formelor flexibile de învățare, precum cursurile online și sesiunile hibride.
Prin proiectul ADAPT, Ministerul Muncii își propune consolidarea resursei umane din serviciile sociale. Până la finalul proiectului, peste 6.300 de specialiști și îngrijitori informali vor beneficia de programe de formare, iar 50 de servicii publice de asistență socială vor fi sprijinite pentru a dezvolta activități inovative.
Sursa: Stiripesurse.ro
