De la gloria pe teren la duelul cu inima: poveștile legendelor romane

ROMA – Amedeo Amadei, Ciccio Cordova, Agostino Di Bartolomei, Roberto Pruzzo și Daniele De Rossi. Toți acești jucători au scris pagini importante în istoria clubului Roma, dar au trăit și momente dificile când au fost nevoiți să se confrunte cu echipa care le-a marcat cariera. Fie că au decis să nu joace în fața fostei echipe sau au fost marcați emoțional, istoria lor ne arată complexitatea legăturii dintre jucători și cluburile lor.

Amadei: Loialitate față de rădăcini

Amadeo Amadei, supranumit “Fornaretto”, este cunoscut atât pentru calitățile sale tehnice, cât și pentru atașamentul său față de echipa sa de suflet. După un parcurs de zece ani pe terenul de joc al României, cariera sa a luat o întorsătură neașteptată când a fost transferat la Inter, iar mai apoi la Napoli. Deși a avut ocazia să joace împotriva Romei, Amadei a refuzat să își dezvăluie sentimentele în fața fostei echipe. “Nu puteți pretinde să pugnaliu mama mea”, le-a spus el celor de la Inter și Napoli, expresând astfel loialitatea sa față de Roma. Când în cele din urmă a fost nevoit să joace împotriva echipei pe care o iubea, prestația sa a fost departe de așteptări.

Cordova și conflictele emoționale

Ciccio Cordova, căpitanul care a jucat peste 200 de meciuri pentru Roma, a pribegit la Lazio din cauza unor dispute cu conducerea clubului. Întâlnirile sale în derby-uri împotriva Romei au fost o provocare emoțională, iar cei care l-au observat au remarcat că, pe teren, sufletul său era împărțit. “S-a văzut că în fața fostei echipe, nu mai erau același jucător”, au declarat martorii. Cordova a fost adesea deconcentrat, iar deseori părea abătut, îngreunându-și astfel evoluția în teren.

Di Bartolomei: Răni adânci la despărțiri

Agostino Di Bartolomei, o adevărată legendă a Romei, a trăit dureroase despărțiri. A crescut la club și sub conducerea lui Nils Liedholm, a reușit să atingă venerabila performanță a câștigării scudetto-ului în 1983. Când a ajuns la Milan, despărțirea a fost tumultoasă. Atmosfera tensionată între el și coechipierii săi a culminat cu o altercație, pe fondul unei rivalități care nu părea să se stingă. “M-am simțit abandonat”, a recunoscut Di Bartolomei, referindu-se la modul în care a fost tratat în momentul plecării sale. La revenirea pe teren în fața suporterilor romani, a fost primit cu aplauze târzii, dar și cu critici din cauza modului în care a celebrat triumful cu Milan, amintind astfel de durerea lăsată de plecare.

Pruzzo și ironia sorții

Roberto Pruzzo, un alt nume memorabil în istoria lui Roma, a simțit amarul gust al ironiei soartei. După un deceniu plin de realizări, unde a înscris 106 goluri, Pruzzo a luat decizia de a se alătura Fiorentinei. În ciuda acestui transfer, destinul nu a fost generos: în momentul în care a jucat împotriva Romei, Pruzzo a marcat golul victoriei pentru echipa sa, dar reacțiile ulterioare au stricat bucuria. “Am apărat culorile clubului, dar nu am putut să nu simt o tristețe profundă”, a declarat el în retrospectivă.

De Rossi: Din jucător în antrenor

Recent, Daniele De Rossi, altă legendă a clubului, s-a reîntors în fotbal, dar din postura de antrenor la Genoa. Acest lucru a adus o nouă dimensiune în relația sa cu Roma. “Acum nu mai sar pe canapea când urmăresc echipa, dar încă resimt emoțiile”, a mărturisit De Rossi. Deși a avut o carieră de succes, decizia de a părăsi Roma a lăsat amintiri amestecate. Deși a încercat să își construiască o nouă identitate, legătura sa cu clubul rămâne puternică. “Rămâne un vis de a oferi echipei mele de suflet o carieră întreagă”, a conchis el.

Acești jucători ne arată cât de complicat poate fi legătura dintre sportiv și echipa care i-a moldat cariera, un sentiment de apartenență îmbinat cu drama despărțirilor și a confruntărilor directe. Fiecare dintre ei, în felul său, continuă să fie parte din istoria vie a clubului Roma.