„Războiul graffiti” al primarului Ciucu stârnește controverse în rândul artiștilor urbani
Bucureștiul este scena unui nou conflict, declanșat de primarul general Ciprian Ciucu. Acesta a catalogat desenele murale ca o „boală” a orașului și a declarat „războiul graffiti”, cerând intervenții rapide pentru curățarea clădirilor din Capitală. Reacțiile din partea comunității artistice nu au întârziat să apară. Artiștii urbani atrag atenția că problema este mai complexă și necesită o abordare nuanțată.
Graffiti-ul, un „simptom” al problemelor urbane
Robert Obert, producătorul documentarului „De ce scriu ăștia pe pereți?”, a fost unul dintre primii care a contestat eticheta pusă de primar. „Formularea nu este cea mai fericită, intuiesc că vrea să ne transmită că este o urgență subiectul. Graffiti-ul, însă, nu este o boală, este un simptom al unui sistem disfuncțional și dezorganizat, și cred că bolile reale ale Bucureștiului fac mutații în continuare, pentru că nu sunt adresate corespunzător”, a explicat acesta. Obert consideră că orașul are probleme mai profunde, iar intervențiile vizibile pe pereți sunt doar o reacție la acestea. El a subliniat că fenomenul include forme diferite de expresie, de la graffiti-ul clasic, până la lucrări de artă stradală integrate în spațiul urban.
El Khao, cunoscut pentru lucrările sale de mozaic, a completat ideea, explicând că diferența dintre graffiti și artă stradală ține de intenție. „Este o nedreptate, dar una care vine, în mare parte, dintr-o lipsă de cultură vizuală și de nuanțare. Când nu există repere clare, totul ajunge să fie pus în aceeași categorie, indiferent dacă vorbim despre o simplă mâzgălitură sau despre o intervenție artistică bine gândită”, a declarat artistul. Obert este de părere că „nu toate desenele și mesajele de pe pereții orașului sunt graffiti” și a pledat pentru discuții publice și modele de bune practici inspirate din orașe precum Berlin sau Barcelona.
Necesitatea unui dialog constructiv
Cage, coordonatorul Sweet Damage Crew, a exprimat o poziție similară, apreciind necesitatea curățării clădirilor. Totuși, el a subliniat că metodele propuse de administrație sunt greșite. „Curățarea este binevenită, mai ales în zona centrală. Pe clădirile de patrimoniu. Pe monumente. Chiar trebuie să se întâmple asta. Însă termenul folosit nu este cel mai potrivit. Da, estetic graffitiul este deranjant pentru unii, dar în același timp alții îl apreciază”, a spus Cage. Artistul a insistat că soluțiile nu se găsesc în sancțiuni mai dure sau restricții. „Tratamentul pentru «boala» asta nu stă în amenzi mai mari. Nu stă în ostracizarea artiștilor. Și sigur nu stă în legi care bagă la pușcărie copii care desenează. Soluția stă în altă parte. În cunoașterea culturii graffiti și în înțelegerea fenomenului, în dialog”, a adăugat Cage.
Wanda Hutira, specializată în picturi murale de mari dimensiuni, a subliniat importanța unei abordări diferențiate din partea autorităților. „Nu toată lumea e obligată să înțeleagă nuanțele. E firesc ca pentru mulți tot ce apare pe un perete să pară același lucru. Dar, în același timp, da, este o problemă când autoritățile nu fac această diferență. Pentru că rolul lor este tocmai să înțeleagă mai bine, să lucreze cu complexitatea, nu să o simplifice excesiv”, a explicat artista.
Săptămâna trecută, consilierul general USR Dragoș Radu a catalogat mai multe intervenții artistice drept „mizerii” pe Facebook. Primarul Ciprian Ciucu a reacționat la o imagine cu Zidul Berlinului, precizând că discuția „nu este despre libertate”.
