Tablouri de o valoare estimată la jumătate de milion de lei sunt date dispărute, după ce au fost împrumutate de Muzeul Național de Artă Română (MNAR) Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Scandalul, care datează de la începutul anilor ‘90, implică sute de opere de artă care nu au fost returnate sau a căror custodie nu este dovedită. Litigiul civil, care se judecă la Tribunalul București, a scos la iveală problema gestionării defectuoase a patrimoniului cultural de către MAE.
Dosarul „Tablourilor Dispărute”
Procesul dintre MNAR și MAE a început în decembrie 2020 și se află încă pe rolul instanțelor. Situația a 226 de tablouri împrumutate Ministerului de Externe nu a fost clarificată. Din cele 753 de lucrări pe care MAE a recunoscut că le-a deținut, doar 527 au fost returnate până în prezent. Zeci de opere recuperate prezintă semne de degradare, ridicând semne de întrebare cu privire la modul în care au fost păstrate. Muzeul solicită instanței, pe lângă restituirea completă a patrimoniului, despăgubiri provizorii de 500.000 de lei, sumă care ar putea crește după evaluarea reală a pierderilor.
Procesul este concentrat pe stabilirea responsabilității patrimoniale a Ministerului de Externe. Instanța nu este chemată să stabilească vinovați în sens penal. Eventualele suspiciuni de ordin penal legate de dispariția tablourilor ar trebui să facă obiectul unei anchete separate.
Bătălia pentru expertize
După cinci ani de proces, între cele două părți se duce o bătălie pe expertize. Reprezentanții muzeului susțin că evaluarea pagubelor trebuie făcută de specialiști acreditați conform legislației privind patrimoniul cultural. Solicită implicarea laboratoarelor autorizate pentru a stabili valoarea lucrărilor dispărute și amploarea degradărilor pentru cele recuperate. MAE consideră că expertizele nu sunt concludente, fiind „sub influența reclamantei”.
Instanța a dispus identificarea unui expert autorizat pentru evaluarea lucrărilor recuperate. Expertiza ar urma să stabilească dacă operele au fost afectate de factori precum umiditatea sau manipularea necorespunzătoare. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 20 aprilie 2026.
Haosul din Ministerul de Externe
Într-un articol anterior, s-a semnalat că tablouri semnate de artiști precum Nicolae Grigorescu, Sabin Bălașa sau Horia Bernea au fost găsite în inventarele Ministerului de Externe cu valori simbolice, subevaluate. Multe tablouri s-au degradat în sedii diplomatice care nu respectau standardele. Lipsa controalelor periodice și a unei evidențe centralizate a permis ca sute de lucrări să se rătăcească între misiunile diplomatice. Rapoartele Curții de Conturi au confirmat haosul administrativ, cu lipsa personalului calificat pentru conservarea artei. Potrivit Curții de Conturi, Ministerul Afacerilor Externe suportă de zeci de ani costurile de întreținere pentru clădiri ale statului român ocupate abuziv de chiriași care nu plătesc niciun leu. Prejudiciul care trebuie recuperat de statul român depășește 5 milioane de lei. Ministra de Externe, Oana Țoiu, a declarat că se încearcă repararea și recuperarea patrimoniului, și mai ales că nu se va mai repeta.
