Magistrații din România, în special cei aflați în poziții de conducere în sistem, par să fi pierdut contactul cu realitatea și să manifeste o lipsă totală de respect față de societate. Nu toți, desigur, ci doar reprezentanții de vârf, care vorbesc în numele întregii categorii. Nesimțirea în acest caz înseamnă să nu-ți mai pese de nimeni și de nimic, să crezi că tot ceea ce faci ți se cuvine.

Doi factori recenti arată clar cât de lipsiți de rușine au devenit magistrații. Primul a fost chiar ziua în care au cerut, în cadrul unei întâlniri oficiale, majorări salariale peste cele existente. După scandalul cu pensiile speciale, sporurile și restanțele, aceștia au identificat noi sume de bani pe care le consideră drept drepturi legitime și le solicită fără jenă.

În cadrul unui acord pentru stabilitatea și funcționarea justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, cere suplimentar alte două privilegii. În sistem există de ani de zile o discuție privind diferențele salariale între magistrați, chiar dacă aceștia au aceeași vechime și același grad profesional, dar activează în instituții cu volum diferit de activitate. Problema poate fi soluționată fie prin redistribuirea echitabilă a posturilor, fie prin utilizarea tehnologiei avansate, cum ar fi inteligența artificială, pentru redactarea hotărârilor. Însă, într-o țară aflată în criză economică, solicitarea unor plăți suplimentare pentru magistrați care muncesc mai mult pare o infracțiune împotriva bunului simț.

De asemenea, acordul pentru justiție propus de Înalta Curte este plin de sloganuri și fraze pompoase, dar lipsit de conținut esențial. Astfel, nu se face nicio referire clară la respectarea deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, chiar dacă despre europeni se tot vorbește. Aceasta sugerează o mentalitate suveranistă și un puternic spirit de antireformism în cadrul sistemului judicial, care consideră că nimeni nu are dreptul să se amestece în treburile lor interne.

Al doilea exemplu de lipsă de respect totală este plângerea penală depusă de Consiliul Superior al Magistraturii împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, după declarațiile acesteia referitoare la pensiile speciale ale magistraților. Nu mai contează conținutul afirmațiilor sau motivele reale ale plângerii; ceea ce contează este atitudinea de intimidare și demonstrația de forță a unei puteri ce se consideră deasupra tuturor. Magistrații consideră că totul li se cuvine și se comportă ca atare, eliberând în libertate corupți în număr mare, în timp ce liderii politici doar transmit semnale negative despre impactul acestor acțiuni asupra societății.



Sursa articol