Recent, discuțiile despre armele menite să influențeze direct conștiința, memoria sau comportamentul uman capătă o relevanță tot mai mare în contextul progreselor din neuroștiințe, farmacologie și inteligență artificială. Aceste tehnologii, odinioară considerate ficțiune speculativă, pot deveni instrumente de manipulare sau coerciție, dacă nu sunt reglementate corespunzător. Doi academicieni britanici avertizează asupra riscurilor și cer măsuri globale pentru prevenirea militarizării acestor descoperiri.

Creierul, noul câmp de luptă? De ce cercetătorii cer măsuri globale

Michael Crowley și Malcolm Dando, cercetători ai Universității din Bradford, atrag atenția că progresele rapide din neuroștiințe pot fi exploatate pentru influențarea subtilă a conștiinței. Ei subliniază că tehnicile de modificare a stării mentale devin tot mai sofisticate și periculoase. În cadrul unei conferințe internaționale la Haga, cei doi au pledat pentru o reglementare mai strictă a armamentului neurotehnologic.

Riscuri și posibile utilizări periculoase ale descoperirilor științifice

Cartea autorilor, publicată de Royal Society of Chemistry, analizează modul în care cercetările asupra sistemului nervos pot fi folosite cu intenții malefice. În trecut, programele secrete ale statelor au dezvoltat agenți chimici pentru incapacitate temporară, precum și pentru manipularea stării de conștiință. Cea mai cunoscută utilizare a avut loc în 2002, în criza ostaticilor de la Moscova, când derivați de fentanil au fost folosiți pentru a controla situația. Costurile au fost, însă, tragice — peste 120 de victime și probleme medicale grave pentru supraviețuitori.

De la tratamente medicale la arme de manipulare a minții

Progresele din neuroștiințe facilitează, acum, dezvoltarea de instrumente extrem de sofisticate, greu de anticipat. Dando explică că descoperirile inițial destinate tratamentului bolilor neurologice pot fi folosite pentru a altera gândirea, a induce obediență sau chiar pentru a transforma oameni în agenți ai unor interese obscure. Actualele tratate internaționale prezintă lacune în gestionarea acestor riscuri, mai ales în ceea ce privește agenții cu efecte subtile asupra sistemului nervos.

Necesitatea unor măsuri internaționale și reguli de control

Cercetătorii susțin crearea unui „control holistic al armelor” adaptat noilor tehnologii, pentru a asigura monitorizarea și standardizarea acestora. Propunerile vizează stabilirea unui grup internațional de lucru care să supravegheze substanțele cu potențial de incapacitate neurologică și să clarifice definițiile utilizate în tratatele existente. Reglementările trebuie să protejeze integritatea științei și mințile umane, fiind parte integrantă a eforturilor globale.

Concluzie

Riscurile asociate progreselor din neuroștiințe impun o vigilență continuă și reglementări adecvate. Informatizarea fiecărui aspect legat de aceste tehnologii rămâne esențială pentru a preveni utilizarea lor în scopuri ostile și pentru a proteja integritatea umană. Monitorizarea constantă a evoluțiilor științifice este, astfel, un pas necesar în menținerea echilibrului între inovație și siguranță.