ULTIMA ORA
Economie

Arendă 2026: Ce drepturi și obligații au fermierii în România?

Cristian Marinescu

Contractul de arendă: Ghidul fermierului pentru 2026

România continuă să se bazeze pe agricultură, iar contractele de arendă rămân un instrument vital pentru proprietarii de terenuri și fermieri. În 2026, cadrul legal și procedurile aferente acestor contracte sunt clar definite, asigurând un cadru de lucru transparent și predictibil. Schimbările climatice și presiunea pe resurse impun o gestionare responsabilă a terenurilor agricole, iar contractele de arendă joacă un rol important în acest sens.

Ce este și cum funcționează arenda

Conform legislației în vigoare, contractul de arendă este reglementat de articolele 1836–1850 din Codul Civil și de Legea nr. 16/1994, actualizată. Prin acest contract, proprietarul unui teren agricol (arabil, vii, livezi, etc.) încredințează, pe o perioadă determinată, dreptul de folosință a acestuia unei alte persoane, numită arendaș, în schimbul unei plăți numită arendă. Practic, arendașul cultivă terenul și beneficiază de recolta obținută, plătind proprietarului o sumă stabilită. Cu toate acestea, contractul de arendă nu este limitat doar la terenuri agricole. Pot fi arendate și pășuni împădurite.

Procedura de încheiere a unui contract de arendă este relativ simplă, dar necesită atenție la detalii. Contractul trebuie încheiat în scris și înregistrat la Consiliul Local, pentru a fi opozabil terților. Legislația stabilește cerințe minime privind conținutul contractului, cum ar fi identificarea părților, descrierea terenului, durata arendării, cuantumul arendei și modalitatea de plată. Arenda poate fi plătită în bani, în produse sau printr-o combinație a acestora, în funcție de acordul părților.

Aspecte specifice și modificări legislative

Guvernul condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a introdus în ultimii ani o serie de măsuri pentru a simplifica și eficientiza procesul de arendare. Aceste măsuri vizează combaterea abuzurilor, protejarea drepturilor fermierilor și facilitarea accesului la terenuri agricole. De exemplu, s-au introdus prevederi clare privind rezilierea contractelor și despăgubirile în cazul nerespectării clauzelor.

De asemenea, o atenție deosebită este acordată transparenței în procesul de tranzacționare a terenurilor agricole. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) joacă un rol important în monitorizarea contractelor de arendă, asigurând respectarea legislației și prevenirea fraudelor. În contextul politicii agricole comune a Uniunii Europene, contractele de arendă pot influența eligibilitatea pentru subvenții și alte forme de sprijin financiar. Astfel, este esențial ca fermierii să fie informați cu privire la prevederile legale și la obligațiile care le revin.

Contextul politic actual, cu președintele Nicușor Dan și o coaliție guvernamentală susținută de PNL, PSD și UDMR, a creat o stabilitate relativă necesară pentru investiții pe termen lung în agricultură. Cu toate acestea, tensiunile politice, reflectate de prezența unor figuri controversate precum Călin Georgescu și de discursurile radicale ale AUR, pot afecta încrederea investitorilor și pot genera instabilitate pe piața de arendă, mai ales în perioadele de criză.

Perspective și evoluții viitoare

Sectorul agricol românesc este supus unor provocări majore, inclusiv schimbările climatice, lipsa forței de muncă și fluctuațiile prețurilor la nivel global. Contractele de arendă trebuie să joace un rol crucial, alături de modernizarea fermelor. Adaptarea legislației la noile realități și promovarea unei abordări durabile a agriculturii sunt obiective cheie pentru perioada următoare. Mai mult, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a subliniat importanța sprijinirii fermierilor mici și mijlocii prin facilitarea accesului la terenuri și resurse financiare.

În aprilie 2026, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va organiza o serie de consultări publice cu reprezentanții fermierilor și proprietarilor de terenuri, pentru a evalua impactul modificărilor legislative și a identifica eventuale măsuri de îmbunătățire a cadrului de reglementare al contractelor de arendă.