Industria muzicală se află în fața unei schimbări majore, determinată de creșterea semnificativă a muzicii generate de inteligență artificială (AI). Recent, o statistică revelatoare de la platforma Deezer indică faptul că 28% din muzica încărcată pe platformă este creată integral de AI, marcând o evoluție rapidă în peisajul streaming-ului muzical. Acest fenomen ridică întrebări importante privind valoarea creației umane și viitorul industriei.

Deezer a raportat o creștere cu 10% a numărului de melodii generate de AI, ajungând la 30.000 pe zi. Aceasta înseamnă aproape dublarea volumului față de primăvară, iar analiza arată că fenomenul devine o componentă tot mai vizibilă în platforma de streaming. Începând de anul acesta, platforma a introdus un sistem intern de detectare a conținutului AI, etichetând piesele generate integral de tehnologie. Astfel, aceste melodii sunt eliminate din recomandări și playlisturi editoriale, însă rămân disponibile pentru ascultare.

Alte platforme de streaming, precum Spotify, nu aplică încă măsuri similare, ceea ce generează discuții despre diferențele de abordare. În același timp, se remarcă o tentativă de exploatare a sistemului, cu încărcări masive de conținut AI menite să fie rapid monetizate, uneori în contextul tentației de fraudare a sistemelor de remunerație. Majoritatea acestor încărcări provin din rețele de „fabrici de conținut” care produc mii de track-uri artificiale pentru avantaje financiare.

O criză în industria muzicală devine tot mai evidentă, artiștii exprimând temeri legate de colapsul veniturilor și de diluarea valorii creației umane. Personalități precum Nick Cave, Dua Lipa și Paul McCartney au cerut intervenții legislative pentru a proteja drepturile creatorilor autentici. Aceasta se datorează faptului că muzica generată de AI poate diminua recunoașterea și remunerația pentru artiștii reali, în condițiile în care modelele AI au fost antrenate pe lucrări protejate de drepturi de autor.

Conform estimărilor CISAC, până în 2028, artiștii ar putea pierde circa 25% din venituri, echivalentul a 4 miliarde de euro, din cauza proliferării conținutului AI. În același timp, platformele de streaming se află în dilemă, încercând să echilibreze inovația cu responsabilitatea. Deezer încearcă să limiteze impactul negativ prin etichetare, în timp ce Spotify încearcă să integreze AI-ul fără a afecta piața, deși reacțiile utilizatorilor rămân sceptice față de lipsa de transparență.

În perspectivă, volumul crescut de muzică artificială riscă să inunde piața, făcând dificilă diferențierea între creațiile umane și cele generate digital. Aceasta poate influența playlisturile, festivalurile și chiar gusturile muzicale, modificând fundamental modul în care percepem și consumăm muzică. Lipsa unor reglementări clare ar putea conduce la o piață saturată de conținut ieftin, unde autenticitatea devine un lux.

Evaluarea situației indică faptul că muzica trebuie privită dintr-o perspectivă restrictivă și atent monitorizată. Într-o industrie în care AI devine tot mai prezentă, importanța informării și a adaptării continue rămâne esențială pentru protejarea valorilor create de oameni.