Consiliul Superior al Magistraturii refuză să aplice legea avertizorilor de integritate judecătorilor, stârnind controverse privind protecția anti-corupție în sistemul judiciar

Într-o declarație recentă, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a afirmat că legea avertizorilor de integritate, adoptată în 2022, nu se aplică judecătorilor. Decizia, transmisă ca răspuns la solicitarea organizației neguvernamentale APADOR-CH, ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sistemul judiciar gestionează transparența și protecția celor care semnalează comportamente de corupție sau încălcări ale legii.

Răspunsul CSM și implicațiile pentru integritatea judiciară

Conform documentului emis de CSM, legea 361/2022, legislația care protejează avertizorii de integritate în sectorul public, nu se aplică judecătorilor. În explicații oficiale, reprezentanții forului de conducere al magistraților susțin că „legea nu se referă la judecători, ci la alte categorii de funcționari și angajați în sistemul public”. Această poziție a fost criticată de organizațiile care monitorizează statul de drept și lupta împotriva corupției, printre acestea numărându-se și APADOR-CH, care califică răspunsul ca fiind „problematic și insuficient”.

Pentru APADOR-CH, această poziție a CSM contravine principiilor fundamentale ale transparenței și ale protecției celor care semnalează ilegalități. „Legea trebuie modificată în așa fel încât și judecătorii să fie protejați”, afirmă reprezentanții organizației, adăugând că excluderea judecătorilor de la aceste prevederi înseamnă, în practică, oferirea unei protecții mai redusă celor mai înalte autorități ale justiției.

Contextul legislativ și neclaritățile din sistemul judiciar

Legea avertizorilor de integritate, adoptată în contextul european pentru a stimula cultura raportării la autorități a încălcărilor și comportamentelor ilegale, a pus în evidență diferențele de abordare din sistemul de justiție român. Deși inițial a fost promovată cu scopul de a consolida mecanismele anti-corupție, interpretări precum cea a CSM ridică întrebări legate de eficacitatea și aplicabilitatea concretă a acesteia în cazul judecătorilor.

De mai mulți ani, sistemul judiciar românesc se confruntă cu probleme legate de transparență și de percepția publică asupra integrității magistraților. În anumite cazuri, judecători sau alte cadre din justiție au fost acuzate de comportament incorect sau de implicare în acte de corupție, dar mecanismele de raportare și protecție rămân adesea ineficiente sau incomplet clarificate.

Impactul asupra luptei împotriva corupției în sistemul judiciar

Decizia CSM, dacă va rămâne în forma actuală, poate avea consecințe grave asupra luptei împotriva corupției în mediul judiciar. Neexcluderea judecătorilor din sfera de protecție a avertizorilor de integritate înseamnă, practic, că aceștia pot fi ușor expuși represaliilor dacă vor decide să semnaleze comportamente neetice sau ilegale, fără a beneficia de protecție adecvată.

Aceasta deschide discuția privind necesitatea unei reforme legislative care să creeze o punte între protecția avertizorilor și funcționarea independentă a justiției. În condițiile actuale, lipsa unei protecții ferme pentru judecători poate genera o cultură a fricii, în care semnalarea problemelor devine riscantă, subminând astfel criteriile de integritate și transparență ale sistemului.

Perspective și așteptări din partea societății civile și a autorităților

APADOR-CH și alte ONG-uri de profil și-au reiterat poziția de a cere modificarea legislației pentru a include explicit și protecția judecătorilor. În același timp, opinia publică și comisiile pentru justiție din Parlament vizează o clarificare a cadrului legal, considerând că transparența și lupta împotriva corupției în domeniul justiției trebuie sprijinite sistematic, nu limitate.

Deși decizia CSM pare să indice o abordare conservatoare, în contextul cu tot mai multe acuzații și dezbateri privind integritatea judecătorilor, presiunea pentru reforme și adaptări legislative va crește în următoarea perioadă. Până atunci, sistemul judiciar rămâne sub semnul întrebării în ceea ce privește sinceritatea și eficiența măsurilor anticorupție, odată cu un mare semn de întrebare privind rolul și responsabilitatea CSM în consolidarea statului de drept.