Un caz recent din Australia evidențiază impactul pe care inteligența artificială îl poate avea asupra ocupării forței de muncă, ilustrând astfel dilemele etice și sociale generate de această tehnologie. Kathryn Sullivan, o angajată cu peste 25 de ani de experiență la Commonwealth Bank of Australia (CBA), a fost disponibilizată după ce contributia sa în dezvoltarea unui chatbot AI, numit Bumblebee, a avut ca rezultat preluarea atribuțiilor sale. Această situație subliniază necesitatea unor reglementări clare pentru utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în sectorul banking și nu numai.

Utilizarea AI în sectorul financiar, precum și în alte industrii, a crescut semnificativ în ultimii ani. În cazul Sullivan, aceasta a participat activ la crearea și testarea unui sistem de conversație automatizată, fără să anticipeze că această implicare va duce la pierderea locului de muncă. În iulie 2025, banca a anunțat concedierea a 45 de angajați, inclusiv cunoscută specialistă, explicând decizia prin automatizarea proceselor.

De la speranța relocării la șocul concedierii

Sullivan a declarat că, în timpul dezvoltării chatbotului, se aștepta ca, odată ce activitatea de antrenare a sistemului s-a încheiat, să fie redistribuită pe alte posturi în cadrul băncii. În schimb, a fost informată că rolul său a devenit inutil. Aceasta a subliniat că, deși înțelege avantajele AI, consideră că lipsa unor reguli stricte poate genera probleme majore.

Criza de personal resimțită de Sullivan reocampează o temă larg răspândită în industria financiară: echilibrul dintre eficiență și protecția angajaților. Lista preocupărilor include:

– Pierderea masivă a locurilor de muncă.
– Riscuri pentru confidențialitatea datelor.
– Respectarea drepturilor de autor și a regulilor etice.

Dezbaterea privind reglementarea AI

Specialistii și experții businessului avertizează asupra importanței unui cadru legal solid pentru tehnologiile AI. În lipsa unor norme clare, riscurile pot crește, afectând atât angajații, cât și consumatorii.

Expertiza personală a Kathryn Sullivan arată cât de rapid se poate întoarce o decizie de automatizare în consecințe neașteptate pentru cei implicați. În același timp, această situație ridică întrebări despre responsabilitatea companiilor și modul în care evoluțiile tehnologice pot avea efecte negative asupra forței de muncă.

Concluzia subliniază faptul că monitorizarea atentă a evoluțiilor în domeniul inteligenței artificiale și informarea continuă sunt esențiale pentru adaptare și prevenție. Este necesar ca toate părțile implicate să fie conștiente de impactul acestor tehnologii pentru a gestiona cât mai responsabil tranziția către o economie dominată de automatizare.