Astăzi, Mișcarea Conservatoare a anunțat un protest împotriva Legii Vexler, considerată liberticidă de către susținători. Protestul, intitulat „Eminescu să ne judece”, a fost însă și o oportunitate pentru AUR, principalul partid de opoziție, de a adăuga un plus de vizibilitate la acțiunea organizată. Fostul copreședinte AUR, Claudiu Târziu, se află în fruntea acestui demers, care strânge susținători nemulțumiți de modificările legislative ce vizează combaterea antisemitismului.

Legea inițiată de deputatul Silviu Vexler, reprezentant al Federației Comunităților Evreiești din România, a fost criticată dur de Târziu și de alți lideri conservatori. Acesta susține că noua lege ar putea duce la ștergerea din istorie a unor personaje culturale și istorice. Cu toate acestea, aspectele juridice ale Legii Vexler nu interzic discuțiile despre aceste personalități în context de artă, știință sau educație, cum subliniază chiar textul de lege.

Târziu a explicat că „această lege urmărește să scoată din circuitul public figuri marcante ale culturii naționale”. Argumentul său se bazează pe ideea că un magistrat ar putea interpreta abuziv postările de pe rețelele sociale, provocând astfel consecințe severe. Secția de combatere a antisemitismului din lege a stârnit o frenezie, aducându-l în discuție pe Mihai Eminescu, care va fi folosit ca simbol al luptei împotriva acestei legi de către manifestanți.

Legea Vexler, care modifică o legislație existentă din 2002, introduce termeni mai preciși legați de Mișcarea Legionară, activă în România între 1927 și 1941. Unii critici sugerează că aceasta ar putea avea un efect paralizant asupra libertății de exprimare. De exemplu, păreri împărtășite de europarlamentari și activiști sugerează că aceasta suprimă dezbaterea și creația artistică. „Nimeni nu ar trebui să se teamă de istorie, dar a transforma idei care au generat violență și ură în cult public este problematic”, a declarat un expert în drepturi omenești.

Eminescu, un poet simbolic pentru cultura română, este un exemplu complex. Deși a scris texte cu ample tonalități antisemite, legile actuale nu interzic studierea sau discutarea acestora. Istoricul Mihai Demetriade a subliniat: „Legea are rolul de a securiza societatea, nu de a interzice”. Deși protestatarii invocă numele lui Eminescu ca simbol al tradiției românești, ideea utilizării sale drept banner al unei mișcări politice este controversată, având în vedere contextul istoric al operei sale.

Critica față de Legea Vexler se concentrează și pe interdicțiile legate de materialele cu caracter fascist, legionare sau xenofobe, care acum sunt explicit definite și pedepsite. Aceasta schimbare legislativă introduce pedepse severe pentru promovarea acestor concepții, amplificând astfel temerile legate de libertatea de exprimare și creativitate. Claudiu Târziu a adăugat, „Legea Vexler ar putea transforma o discuție intelectuală în infracțiune”.

În ciuda protestelor, activiștii pentru drepturile omului consideră că această lege este o măsură necesară pentru a preveni retorica extremă și ură. Timp de ani, apologia legionarismului a fost tol rată, iar actuala legislație reprezintă un pas crucial în combaterea extremismului.

Astfel, sub umbrela lui Eminescu, legile și acțiunile politice îmbracă diferite forme, iar protestele de astăzi sunt un exemplu clar al modului în care politica și istoria se intersectează, provocând dezbateri aprinse în societatea românească. Poate că judecata lui Eminescu nu va fi atât de ușor de obținut, dar cert este că ecourile acestui protest vor continua să bântuie și să dezvăluie tensiunile adânc înrădăcinate în România contemporană.