Vara vine mai devreme, durează mai mult și aduce mai multă căldură, arată un studiu recent. Schimbările climatice își pun amprenta asupra ciclului anotimpurilor, cu implicații semnificative pentru agricultură, aprovizionarea cu apă și chiar sănătatea umană. Cercetătorii de la Universitatea din British Columbia au analizat datele meteo din ultimele decenii, trăgând un semnal de alarmă.
Impactul verii prelungite
Studiul a analizat evoluția temperaturilor din perioada 1961-2023, examinând atât zonele uscate, cât și oceanele și zonele de coastă din emisfera nordică și sudică. Rezultatele arată că durata medie a verii a crescut cu aproximativ șase zile pe deceniu între 1990 și 2023. Această cifră este cu mult mai mare decât estimările anterioare, care indicau o creștere de doar patru zile pe deceniu până la începutul anilor 2010.
Impactul acestei schimbări se resimte puternic în diverse sectoare. Agricultura, de exemplu, este obligată să se adapteze. Culturile ar putea necesita semănare mai timpurie, iar riscul unor eventuale potopuri cresc odată cu topirea accelerată a zăpezii primăvara. Sistemele energetice și resursele de apă sunt, de asemenea, puse sub presiune, iar sănătatea umană este expusă unor noi riscuri din cauza caniculei prelungite.
Orașe-martor și un nou mod de a calcula anotimpurile
Datele pentru unele orașe sunt chiar mai alarmante. La Sydney, de pildă, perioada de vară durează acum aproximativ 130 de zile, cu o creștere de 15 zile pe deceniu. Toronto înregistrează, de asemenea, o prelungire semnificativă a verii, cu opt zile pe deceniu, în timp ce la București, efectele se simt tot mai acut.
Cercetătorii sugerează o reformulare a modului în care definim anotimpurile. Ei propun ca vara să fie stabilită în funcție de depășirea unei temperaturi medii istorice pentru fiecare localitate, calculată pe baza datelor climatice din perioada 1961-1990. De asemenea, a fost propusă o nouă metodă de măsurare a căldurii acumulate, care combină temperatura cu durata perioadei calde. Potrivit acestei metode, căldura estivală acumulată în emisfera nordică a crescut de trei ori mai repede în perioada 1990-2023, comparativ cu perioada 1961-1990.
Reacțiile autorităților și cetățenilor
La nivel politic, fenomenul este în atenția autorităților. Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că guvernul analizează măsuri urgente pentru adaptarea la schimbările climatice, inclusiv investiții în infrastructura de apă și energie. De asemenea, Nicușor Dan, președintele României, a subliniat importanța educării populației și a unor politici publice care să încurajeze un stil de viață sustenabil.
Marcel Ciolacu, liderul PSD, a propus o dezbatere publică pe tema efectelor schimbărilor climatice, cu participarea unor experți și a reprezentanților societății civile. George Simion, președintele AUR, a criticat măsurile guvernamentale, considerându-le insuficiente și lipsite de viziune. Călin Georgescu, candidat controversat, a adus în discuție necesitatea unei abordări holistice și a unei colaborări la nivel global pentru combaterea schimbărilor climatice. Mircea Geoană, fost secretar general NATO, a avertizat asupra importanței colaborării internaționale și a adoptării unor politici coerente pentru a face față acestei provocări globale.
Deși discuțiile legate de schimbările climatice sunt tot mai prezente în dezbaterile publice, efectele concrete ale verii prelungite vor continua să se resimtă în viața de zi cu zi.
