Studiu arată că persoanele cu o greutate de peste 200 de kilograme, afectate de obezitate extremă, sunt adesea respinse sau tratate în condiții dificile. O cercetare recentă realizată de un institut medical dintr-o universitate americană, și publicată într-o revistă de specialitate, a scos la iveală dificultățile cu care se confruntă acești pacienți atunci când încearcă să programeze vizite la clinici specializate. În special, cei cu o greutate de80 de kilograme sau mai mult întâmpină obstacole și discriminare în procesul de programare sau în timpul consultațiilor, conform unei relatări radio din România.

Pentru a testa accesibilitatea, echipa de cercetare a folosit metoda „clientului misterios” pentru a contacta peste 300 de cabinete din cinci specializări diferite (dermatologie, endocrinologie, obstetrică și ginecologie, chirurgie ortopedică și otorinolaringologie), situate în patru orașe mari din Statele Unite (Boston, Cleveland, Houston și Portland). În scenariu, pacientul imaginar putea să se deplaseze singur și nu avea nevoie de sprijin pentru a urca sau coboara pe masa de examinare. Scopul cercetătorilor a fost să determine dacă aceste clinici respectau criterii minime pentru a oferi îngrijire adecvată persoanelor supraponderale, cum ar fi existența unei mese de consult sau a unui scaun cu limită de greutate, accesibilitatea în sala de așteptare, uși și holuri suficient de largi, precum și halate spațioase.

Rezultatele studiului arată că peste jumătate (52%) dintre cele 300 de clinici analizate nu respectau standardele de bază pentru îngrijirea acestor pacienți, iar 41% au refuzat să programeze consultații. Specialiștii în otorinolaringologie au fost cei mai reticenți, doar 48,3% dintre cabinete fiind dispuse să accepte programări pentru pacienți cu obezitate severă, în comparație cu aproape 60% în alte domenii. În plus, atunci când cercetătorii au solicitat programări pentru un pacient imaginar cu indicii de cancer, doctorii au fost mai degrabă reticenți.

Doar 39% dintre clinici erau complet accesibile, însă cele din domeniul endocrinologiei au fost cele mai dispuse să accepte și să respecte standardele minime. În plus, 16% dintre cele care au acceptat programări prezentau planuri de îngrijire sub standard, oferind soluții alternative, cum ar fi informații că pacientul poate veni, dar să stea în picioare în timpul vizitei, sau că trebuie să se acopere cu cearșafuri din cauza lipsei de halate adecvate.



Sursa articol