Decizie amânată pentru doi ani: CCR ar putea sesiza CJUE pe legea pensiilor magistraților

Fostul președinte al Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, a avertizat că demersul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de a solicita Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să se pronunțe asupra legalității modificărilor aduse pensiilor magistraților ar putea bloca o decizie timp de aproximativ doi ani. Într-o intervenție telefonică la Digi24, Zegrean a explicat că, dacă CCR va accepta cererea, aceasta va suspenda procedurile interne până la primirea răspunsului de la CJUE.

În cadrul ședinței de marți, CCR a amânat pentru a cincea oară discuțiile asupra solicitării venite din partea judecătoarei Lia Savonea, care a cerut sesizarea CJUE. Judecătorii au decis să ofere un nou termen pentru 18 februarie, marcând o întârziere semnificativă pentru o lege care prevede micșorarea pensiilor magistraților și creșterea vârstei de pensionare.

O modalitate de blocare a deciziilor

„Dacă CCR va aduce în discutție o nouă amânare pentru sesizarea CJUE, va dura cam doi ani până la soluționarea cazului. Aceasta este o procedură standard în asemenea situații”, a subliniat Augustin Zegrean. Potrivit acestuia, în cazul în care CCR acceptă cererea, dosarul se va suspenda pe perioada în care CJUE analizează legalitatea modificărilor.

Zegrean a menționat că există exemple în UE unde judecătorii au apelat la CJUE și au obținut rezultate favorabile. Un asemenea precedent a fost cazul din Polonia, unde judecătorii au protestat împotriva măsurilor guvernului care reduceau vârsta de pensionare și, în urma sesizării CJUE, au câștigat.

Ce a determinat solicitarea de sesizare

Legislația controversată a fost propusă de Guvernul Bolojan, iar ÎCCJ a cerut opinia CCR cu privire la compatibilitatea acestor modificări cu Dreptul Uniunii Europene. „Utilizarea mecanismului de sesizare a CJUE este esențială pentru asigurarea aplicării corecte a legislației europene. Aceasta va contribui la o mai bună colaborare între instanțele naționale și jurisdicția europeană”, a explicat Lia Savonea.

Este relevant de menționat că CCR a apelat la CJUE o singură dată în trecut, în cazul Coman-Hamilton, subliniind importanța acestui tip de solicitare pentru stabilirea clarității legale.

Perspectivele viitoare

Sistemul judiciar din România se află acum sub presiune, iar avizul CJUE ar putea influența semnificativ desfășurarea viitoarelor proceduri legale. Proiectul de lege a generat controverse, iar amânarea deciziilor de către CCR nu face decât să amplifice suspiciunile cu privire la motivațiile din spatele acestor modificări.

Judecătorii care susțin că modificările propuse afectează nu doar drepturile lor, ci și integritatea sistemului judiciar în ansamblu, continuă să își exprime îngrijorările. Așadar, un răspuns favorabil din partea CJUE ar putea reprezenta o victorie nu doar pentru magistrați, ci și pentru independența justiției din România.

În acest context, ochii rămân ațintiți asupra ședinței de pe 18 februarie, unde judecătorii CCR vor decide dacă să trimită cazul la CJUE și astfel să inițieze o procedură ce ar putea dura ani de zile, lăsând în continuare în suspensie soarta pensiilor magistraților.