Alocația de stat pentru copii, înghețată pentru a doua consecutivă anul viitor, în pofida legislației în vigoare

Decizia autorităților de a menține alocațiile pentru copii la nivelul actual pentru anul 2026 reprezintă o surpriză și un semnal clar al discrepanțelor dintre promisiunile legislative și măsurile concrete luate în contextul economic actual. În timp ce legea prevede în mod explicit indexarea automată anuală cu rata medie a inflației, guvernul a recurs la măsuri speciale pentru a amâna această ajustare, continuând astfel o practică criticată de specialiști și părinți deopotrivă.

Subtitlu: Legislația în vigoare și prevederile procesului de indexare

Potrivit legii, alocațiile de stat pentru copii trebuie să fie actualizate anual în funcție de evoluția inflației, pentru a menține valoarea reală a sprijinului acordat familiilor. Cu toate acestea, în ultimii ani, aceste prevederi legislative au fost ignorate sau blocate, fie prin acte normative speciale, fie prin decizii politice. Pentru anul 2025, indexarea a fost suspendată printr-o ordonanță de urgență adoptată în grabă, ceea ce a generat nemulțumiri și controverse.

Subtitlu: Blocajul din 2024 și consecințele pentru bugetele familiale

Ordonanța de urgență 156/2024, cunoscută sub denumirea de „OUG trenuleț” de către mass-media, a fost motivată de guvernul condus de premierul Nicolae Ciolacu ca fiind o măsură temporară pentru corecta gestionare a resurselor bugetare în condițiile economicii instabile. Astfel, indexarea aferentă anului 2025 a fost anulată, iar părinții s-au trezit cu ajutoarele pentru copii menținute la valoarea din anul precedent.

Această decizie a avut un impact direct asupra bugetelor destinate educației și creșterii copiilor, ale căror costuri au crescut considerabil în ultimii ani, în contextul creșterii prețurilor la alimente, energie și alte bunuri de bază. În condițiile în care alocațiile nu au fost actualizate, mulți părinți se confruntă cu dileme de ordin practic: cumpărături mai costisitoare și un sprijin finanicar insuficient pentru cheltuielile curente.

Subtitlu: Reacții și perspective din partea actorilor sociali

Numărul părinților și al specialiștilor în politici sociale a fost dacă nu de critici vehemente, cel puțin de semnale de alarmă legate de efectele pe termen lung ale unei asemenea decizii. Liderii de sindicale și reprezentanții organizațiilor pentru protecția copilului au fost de părere că astfel de măsuri sabotează stabilitatea socio-economică a familiilor vulnerabile.

„Este o decizie regretabilă care afectează direct condițiile de trai ale copiilor și ale părinților lor, mai ales în contextul crizei inflationare,” a declarat unul dintre oficialii Societății pentru Protecția Copilului. În același timp, experți în economie avertizează că, pe termen lung, retragerea de pe agenda politicilor de ajustare automată a alocațiilor poate genera dezechilibre sociale și economice profund nedorite.

Pe de altă parte, reprezentanții guvernului susțin că această măsură s-a impus pentru menținerea echilibrului bugetar, afirmând că „prioritatea noastră este stabilitatea macroeconomică și evitarea unor dezechilibre care ar putea avea repercussions mai grave.” Totuși, opinia publică și numeroase organizații non-guvernamentale atrag atenția că protecția socială trebuie să fie prioritară, mai ales în perioade de instabilitate economică.

Pe măsură ce anul 2025 se apropie de sfârșit, și perspectives pentru indexarea alocațiilor pentru 2026 rămân incertain. În condițiile în care măsurile de amânare a majorărilor sociale par să fie o obișnuință, întrebarea despre dacă această practică va deveni o normă pe termen lung devine din ce în ce mai actuală. În timp ce autoritățile se pregătesc să adopte eventuale decizii, familiile românești continuă să resimtă impactul acestor controverse legale și politice.