Strategii inovatoare pentru sistemul medical românesc: transformarea spitalelor mici în centre de recuperare și îngrijiri paliative

Un nou concept de reorganizare a infrastructurii medicale din România începe să câștige teren în discuțiile din domeniul sănătății. Alina Ion, manager și fondatoare a Spitalului de Recuperare Medicală „Sfântul Sava cel Sfințit”, lansează o viziune revoluționară: transformarea spitalelor mai mici, situate în orașele cu populație redusă, în centre specializate pentru recuperare medicală și îngrijiri paliative. Propunerea vine ca răspuns la provocările sistemului de sănătate, în contextul unui excedent de resurse alocate spitalelor de mari dimensiuni și subutilizării unităților mici.

Între eficiență și nevoile populației locale

România dispune de o infrastructură medicală compusă în mare parte din unități fie prea mari pentru nevoile locale, fie insuficient adaptate pentru anumite categorii de pacienți. În contrast, zonele rurale și semi-urbane se confruntă cu o lipsă gravă a centrelor specializate, ceea ce duce la transferuri costisitoare și prelungite, precum și la dificultăți în accesarea serviciilor de calitate.

„Există pacienți pentru care recuperarea medicală nu este o opțiune, dar pentru care îngrijirile paliative și supravegherea continuă reprezintă cea mai bună soluție”, explică Alina Ion. Aceasta argumentează că adaptarea spitalelor mici ca centre de recuperare și îngrijiri paliative ar putea reduce considerabil poverile financiare ale sistemului, asigurând totodată o atenție personalizată, aproape de comunitățile locale. În plus, această abordare ar putea soluționa problema accesului limitat la servicii specializate, asigurând dreptul egal la îngrijire pentru toți pacienții, indiferent de zona în care locuiesc.

O nouă viziune pentru valoarea rețelei medicale

Recomandarea Alinei Ion se înscrie în contextul unor transformări majore în domeniul sănătății, reflectând necesitatea unei strategii integrate pentru optimizarea resurselor și adaptarea sistemului la cerințele populației. În ultimii ani, creșterea numărului de pacienți geriatrici, bolnavi cronici și persoane care necesită îngrijiri paliative a evidențiat lipsa unor alternative eficiente în multe zone.

Experiența clinicii pe care o gestionează a demonstrat că o infrastructură adecvată, specializată și aproape de domiciliu poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților. „Recuperarea nu înseamnă doar revenirea la o stare anterioară bolii, ci și menținerea și îmbunătățirea funcționalității pacientului, în contextul unor boli cronice sau a accidentelor”, afirmă Alina Ion. Ea subliniază că, pe lângă valoarea terapeutică, astfel de centre devin și spații de sprijin pentru familiile acestor pacienți, reducând povara emoțională și logistică.

Provocări și perspective pentru implementare

Transformarea spitalelor mici în centre de recuperare și îngrijiri paliative necesită modificări legislative, acces la fonduri și o planificare strategică pe termen lung. În plus, trebuie asigurat un nivel de personal specializat, precum și echipamente eficiente pentru tratament și monitorizare de 24 de ore.

„Autoritățile locale și cele centrale trebuie să colaboreze pentru a da curs acestor sugestii, pentru că rezultatele pot fi extrem de benefice pentru sistem și, mai ales, pentru beneficiarii finali”, consideră specialistul. Contactele cu organismele europene de finanțare și parteneriatele cu organizațiile non-guvernamentale pot accelera implementarea acestor proiecte.

Deși ideea este încă în stadiul de propunere, perspectivele sunt promițătoare. Într-un sistem în care resursele sunt limitate, dar nevoile cresc, această abordare poate fi o soluție pentru creșterea echității și eficienței serviciilor medicale. În timp, transformarea acestor unități mici în centre de excelență pentru recuperare și paliative ar putea reprezenta un pas important către un sistem mai adaptat și mai uman.