Guvernul pregătește terenul pentru bugetul pe 2026, în condițiile negocierilor intense la Bruxelles

Miercuri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, va pleca la Bruxelles pentru a discuta despre stabilirea bugetului național pentru anul viitor și anii următori, în contextul unor negocieri europene extrem de tensionate și a obiecțiilor din partea Comisiei Europene privind țintele de deficit. La ședința coaliției de guvernare, partidele au convenit deja asupra unui deficit de 6,2% din Produsul Intern Brut pentru anul 2026, o cifră care ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea și politicile economice pe termen lung ale Executivului.

Deficitul de 6,2% și impactul asupra stabilității fiscale

Potrivit surselor politice, decizia de a negocia un deficit de asemenea amploare vine în contextul în care România trebuie să echilibreze nevoia de finanțare a cheltuielilor sociale și infrastructurale, cu cerințele comunității europene de a respecta limitele stabilite pentru deficitul bugetar. În ultimii ani, guvernele de la București au fost adesea criticate pentru tendința de a supraestima necesarul de cheltuieli și pentru dificultățile în respectarea țintelor europene, aspect ce a complicat procesul de absorbing a fondurilor din Programul de Redresare și Reziliență.

Ministrul Nazare va încerca, în această vizită, să negocieze condiții favorabile pentru România, argumentând că măsura este o necesitate pentru stabilitatea macroeconomică și pentru susținerea programelor sociale, dar și pentru a evita penalizări din partea Bruxelles-ului. Totodată, oficialul va încerca să liniștească piețele financiare și investitorii, în condițiile în care declarațiile legate de deficit pot influența direct cursul leului și randamentele obligațiunilor.

Coaliția își menține angajamentele, dar dezbaterea despre consecințe este acută

Decizia coaliției de guvernare de a accepta un deficit mai mare pentru următorii ani nu a fost lipsită de controverse. Liderii partidelor aflate la guvernare au subliniat însă importanța menținerii unui dialog constructiv atât cu Bruxelles-ul, cât și cu partenerii economici interni. În același timp, câțiva politicieni din opoziție atrag atenția asupra riscurilor și presupuselor efecte negative ale unui deficit excesiv pe termen lung.

„Este esențial ca aceste cifre să fie bine gestionate pentru a evita creșterea inflației, deteriorarea ratingurilor de credit sau dificultățile în finanțarea datoriei publice,” a declarat un economist recunoscut pentru opinia sa echilibrată. În context, specialiștii avertizează asupra pericolului de a intra într-un cerc vicios, în care creșterea deficitului stimulează cheltuielile, dar afectează stabilitatea macroeconomică.

Perspective și așteptări din partea Bruxelles-ului

În timp ce Alexandru Nazare pleacă la negocieri, oficialii europeni au reiterat recent că respectarea țintelor fiscale rămâne o prioritate pentru evitarea sancțiunilor și pentru a asigura accesul României la fondurile europene de susținere a reformelor și dezvoltării. Bruxelles-ul a avertizat că majorarea excesivă a deficitului poate duce la penalități și la blocarea unor proiecte importante pentru economia românească.

Analiza experților indică faptul că discuțiile din următoarele zile vor fi cruciale pentru a stabili dacă ținta de creștere economică pentru 2025 și 2026 va fi menținută sau va suferi ajustări ulterioare în funcție de rezultate. În scenariul optim, Bucureștiul ar putea găsi echilibrul între nevoia de finanțare și angajamentele europene, dar, în același timp, există riscul ca negocierile să prelungească incertitudinea asupra planurilor fiscale pe termen mediu.

Pe măsură ce guvernul mai are câteva zile de negocieri, tot mai multă atenție se îndreaptă către modul în care se vor negocia aceste cifre și dacă România va reuși să-și păstreze credibilitatea în fața unor parteneri critici. În contextul actual, o decizie prudentă va fi esențială pentru a asigura stabilitatea economică, dar și pentru a convinge investitorii și cetățenii că guvernul gestionează responsabil resursele naționale.