Un mic incident la Australian Open a adus în prim-plan o dispută aprinsă despre reguli, tehnologie și integritatea în tenisul modern. În timpul unui meci, Carlos Alcaraz a fost oprit de arbitrul de scaun pentru a-i cere să scoată brățara de monitorizare purtată sub bandajul de la încheietură, deși dispozitivul, folosit frecvent de sportivi pentru a urmări pulsul și nivelul de efort, era în mijlocul unei utilizări obișnuite. Acest episod a fost doar vârful icebergului, iar în zilele următoare, mai mulți jucători de top, printre care Jannik Sinner și Aryna Sabalenka, au fost trași la răspundere pentru purtarea unor dispozitive similare.

### Regulamente și controverse despre monitorizarea datelor

Motivul pentru care arbitrul a solicitat eliminarea brățării se leagă de o problemă sensibilă în tenis: comunicarea în timpul jocului. Organizatorii doresc să prevină orice posibilitate ca jucătorii să primească semnale sau indicații, fie direct, fie indirect, în timpul schimburilor de mingi. În cazul brățăriilor de tip Whoop, problema nu constă doar în colectarea datelor, ci mai ales în prezența vibrațiilor hibride care pot fi interpretate ca forme de feedback în timp real. Aceste vibrații, explică regulamentele Federației Internaționale de Tenis, trebuie să fie clar dezactivate pentru a respecta regulamentul.

Însă, în practică, verificarea rapidă dacă un dispozitiv e oprit sau nu devine dificilă pe teren, mai ales într-un moment de tensiune maximă. În absența unor verificări imediate, arbitrii au recurs la soluția stând cu ochii pe brățară și cerând în cele din urmă scoaterea ei, așa cum s-a întâmplat și în cazul lui Alcaraz.

### Dispozițiile oficiale, aprobate sau nu pentru toate turneele

Unii fani și jucători sunt chiar frustrați de această situație, pentru că aceste dispozitive, precum cei de tip Whoop, sunt aprobate de Federația Internațională de Tenis pentru utilizare în analiză și recuperare, fiind frecvent folosite în turneele ATP și WTA. Cu toate acestea, această aprobare nu înseamnă că pot fi folosite în mod nelimitat în toate circumstanțele, mai ales la turneele de Grand Slam, unde regulile sunt mai stricte și permit utilizarea acestor gadgeturi doar în anumite condiții. La Australian Open, în prezent, regulamentul interzice sportivilor să poarte dispozitive de monitorizare în timpul meciurilor, ceea ce a generat percepția unui dublu standard: sportivii se antrenează și concurează cu aceste gadgeturi aproape tot anul, iar apoi, la cele mai importante competiții, sunt obligați să le dea jos.

Criticată a fost și poziția Arynei Sabalenka, care a afirmat că dispozitivele de monitorizare nu reprezintă un avantaj tactic ilegali, ci un instrument de sănătate și performanță. La rândul lor, producătorii, precum Whoop, reacționează vehement: șeful companiei a numit această decizie “ridicolă” și a subliniat că „datele nu sunt steroizi”, susținând că monitorizarea corpului trebuie tratată ca o parte normală a antrenamentului și recuperării.

### O direcție ambivalentă pentru tenisul viitor

Organizatorii turneelor de Grand Slam propun, în schimb, alternative tehnologice mai puțin invazive, precum sistemele de tracking bazate pe camere, care pot măsura distanțele parcurse, viteza și alte parametri fizici, fără a fi nevoie ca jucătorii să poarte dispozitive. Cu toate acestea, disputele recente au suscitat întrebări despre direcția în care se îndreaptă sportul alb.

Pe măsură ce tehnologia avansează, tenisul pare prins între două decisive lipsuri de claritate: dorința de a putea monitoriza tot mai mult efortul și sănătatea sportivilor, și teama de umbrele unei comunicări clandestine, ce ar putea deci încălca fair-play-ul. Episodul cu Alcaraz a scos la lumină cât de fragilă poate deveni această linie de demarcație și cât de rapid poate o minoră preocupare legată de gadgeturi să escaladeze într-o controversă majoră despre regulile sportului rege al terenurilor de zgură și osb. În acest moment, tenisul pare să fie într-un punct de inflexiune, iar viitorul regulilor va trebui să cânte mai atent și mai pragmat în ecuația dintre performanță, sănătate și integritate.