Tendința actuală în domeniul muncii indică o realitate mai complicată și mai nuanțată decât alarmismele frecvente despre „joburi pierdute din cauza AI”. Conform celui mai recent studiu al firmei de analiză Forrester, până în 2030, aproximativ 6,1% din locurile de muncă din Statele Unite ar putea fi ștearse din cauza automatizării și inteligenței artificiale. În cifre, este vorba de aproape 10,4 milioane de roluri, însă schimbarea nu va avea loc brusc, ci sub forma unei reacții lente și continue a pieței muncii.

Această schimbare nu trebuie confundată cu o prăbușire bruscă sau o recesiune generalizată. Mai degrabă, specialiștii vorbesc despre o reconfigurare a modului în care muncim, în care anumite joburi se reduc sau dispar, în timp ce altele apar sau se adaptează noilor tehnologii. În comparație, pierderea a 8,7 milioane de locuri de muncă în timpul Marii Recesiuni devine un proces cu natură diferită: istoric, economia a revenit asupra anumitor roluri, însă automatizarea tinde să lase aceste modificări definitive, odată ce procesele sunt înlocuite de software.

Chiar dacă s-ar părea că au loc concedieri de amploare, scenariul este mai subtil. Majoritatea schimbărilor vor implica transformarea posturilor existente, care devin mai hibride, sau dispariția unor roluri de intrare. În multe cazuri, companiile vor reevalua posturile full-time în favoarea operatorilor de sisteme automate. Forrester subliniază că o înlocuire masivă a joburilor va necesita o creștere bruscă a productivității, un scenariu considerat improbabil pentru următorii ani.

Un aspect mai puțin discutat, dar esențial, este impactul asupra muncii angajaților, nu doar în ceea ce privește posibilitatea concedierilor, ci și în ceea ce privește modul în care rolurile se vor modifica. În estimările recente ale companiei, cercetătorii vorbesc despre un procentaj de 20% dintre joburi „influențate puternic” de AI. În aceste cazuri, munca nu va fi neapărat eliminată, ci semnificativ transformată: sarcinile repetitive vor fi automatizate, dar angajații vor trebui să se adapteze cerințelor tot mai complexe legate de leadership, decizii și verificări. Practic, pentru un angajat din cinci, locul de muncă se va schimba, dar nu neapărat prin simpla concediere, ci printr-o recalibrare a atribuțiilor.

Această situație aduce cu sine o provocare: dacă unele roluri se vor restructura sau vor înceta să mai fie create, iar altele vor fi transformate, ce se întâmplă cu salariile și stresul de la locul de muncă? În plus, există riscul ca unele companii să caute rapid și facil explicații pentru reducerea numărului de angajați, aruncând totul pe seama AI, chiar dacă tehnologia nu este suficient matură pentru a prelua complet anumite responsabilități. În astfel de cazuri, rezultatul poate fi atât o calitate mai scăzută a serviciilor, cât și fricțiune internă, care în final poate duce la reangajări sau la revenirea asupra deciziilor de concediere, după ce s-au constatat eșecurile inițiale.

Ceea ce ne oferă o perspectivă realistă asupra viitorului în era AI nu este atât frica de pierderea masivă a locurilor de muncă, ci necesitatea adaptării și recalibrării constante. Pentru angajați, evoluția nu înseamnă doar acumularea de competențe tehnice, ci și consolidarea abilităților umane fundamentale: empatie, luarea deciziilor în contexte complexe și relaționarea cu ceilalți. AI nu va înlocui rolurile de leadership și decizie, ci le va modifica și le va cere oameni și mai pregătiți să diferențieze valoarea umană de cea digitală.

Cele mai recente progrese în domeniul inteligenței artificiale, precum agentic AI, schimbă tonul discuției despre eventualele impacturi. Aceste sisteme nu doar generează conținut sau răspunsuri, ci pot executa pași, pot coordona sarcini și pot rula întregi fluxuri de lucru. În acest context, parcursul evolutiv arată că, dacă în 2023 doar 29% dintre joburile pierdute erau atribuite proiectelor de tip generative AI, acum estimările indică o valoare de 50%. Mai mult, influența asupra rolurilor ar putea crește de aproape patru ori față de ultimele prognoze, semnalând o adaptare rapidă și profundă a modului în care tehnologia influențează activitatea profesională.

Cu toate acestea, autorii analizei avertizează: tendința de a automatiza „prea mult și prea repede” poate deveni un bumerang pentru companii. În lipsa unor aplicații mature, automatizarea prematură poate deteriora calitatea serviciilor, provoca fricțiuni interni și, mai rău, poate duce la costuri ascunse. În unele cazuri, situația se va întoarce împotriva celor ce s-au grăbit să concedieze, fiind nevoiți, ulterior, să reangajeze personalul pentru a remedia greșelile făcute inițial. În plus, unii lideri economici vor folosi AI drept explicație facilă pentru reduceri masive de personal, deși tehnologia nu este întotdeauna pregătită pentru astfel de transformări radicale.

Viitorul muncii în era AI nu se va contura ca un tablou apocaliptic, ci ca o perioadă de adaptare continuă. Cei pregătiți să-și ajusteze abilitățile, să devină mai versatili și să-și întărească zona de valoare umană vor putea nu doar să supraviețuiască, ci și să prospere. Inteligența artificială nu trebuie văzută exclusiv ca un inamic, ci ca un partener indispensabil într-un proces de evoluție profesională. În final, acestea sunt perioadele în care transformarea devine un multiplicator al potențialului, dacă știm să o gestionăm cu înțelepciune și echilibru.