Agenția Spațială Europeană (ESA) a deschis recent în Australia o a patra antenă destinată comunicațiilor spațiale îndepărtate, menită să îmbunătățească legăturile cu misiunile sale din sistemul solar. Această nouă antenă, cu un diametru de 35 de metri, a fost instalată pe amplasamentul stației terestre din New Norcia, unde anterior exista deja o antenă similară. În prezent, alte două astfel de antene funcționează în Argentina și Spania. Aceste echipamente sunt capabile să recepționeze semnale de la distanțe extrem de mari, din adâncimea sistemului solar.

Rolul antenei este de a sprijini misiunile științifice actuale și viitoare ale ESA, printre care se numără telescopul spațial Euclid, misiunea HERA aflată în drum spre asteroidul Didymos, misiunea BepiColombo pentru studierea planetei Mercur și sonda Juice, care urmează să intre pe orbită în apropierea lui Jupiter.

Simon Plum, șeful departamentului de operațiuni pentru misiuni al ESA, a explicat: „Fără o rețea de stații terestre pentru comunicații cu vehiculele spațiale, explorarea și știința spațială nu ar fi posibile. Indiferent dacă sateliții se află pe orbită în jurul Pământului, în puncte stabile din sistemul solar sau chiar pe Lună, nu am putea opera aceste vehicule fără aceste infrastructuri.”

Din momentul înființării primei antene pentru spațiul îndepărtat, în 1998, volumul de date transmis între Pământ și vehiculele spațiale a crescut considerabil. Mehran Sarkarati, șeful diviziei de inginerie a stațiilor terestre din cadrul ESA, a adăugat: „Totul devine tot mai dependent de date. Instrumentele noastre au devenit mai avansate, iar numărul misiunilor se mărește.” De asemenea, el a menționat că se află în curs de planificare construcția unei a cincea antene.

Ca și celelalte antene de comunicații spațiale ale ESA, noua infrastructură va putea realiza legături cu vehicule aflate la peste 2 milioane de kilometri distanță de Pământ, utilizând benzile de frecvență X, K și Ka. Multe componente ale acesteia sunt răcite la temperaturi criogenice, aproape de temperatura zero absolut (-263 grade Celsius), pentru a putea detecta semnalele extrem de slabe trimise de spațiu, din distanțe foarte mari.



Sursa articol