Calitatea aerului din București și Ilfov rămâne alarmantă în 2025, fiind puternic influențată de particulele fine PM 2.5 și PM10, conform ultimului bilanț realizat de Garda Națională de Mediu. Această situație nu mai surprinde pe nimeni, având în vedere constant vorbitul despre depășiri ale limitelor legale și efectele nocive asupra sănătății populației, mai ales în zonele urbane și periurbane.

Factorii care contribuie la deteriorarea aerului sunt bine cunoscuți: traficul aglomerat, activitatea industrială și șantierele de construcții, în special cele care ignoră normele de protecție a mediului. Praful rezultate din aceste surse, dar mai ales de pe șantierele de construcții și din stațiile de betoane din zonele periferice, contribuie major la poluarea excesivă, depășind frecvent limitele maxime admise. În aceste zone, poluarea devine mai vizibilă și mai periculoasă, iar autoritățile par adesea să fie depășite în încercarea de a controla aceste surse de contaminare.

Conform datelor monitorizării oficiale, depozitele de materiale de construcții și drumurile neasfaltate din județul Ilfov, precum și praful generat de activitățile de construcții necontrolate, adaugă un strat suplimentar de risc pentru sănătatea localnicilor. Particularitatea sezonului rece accentuează aceste probleme, când condițiile atmosferice favorizează menținerea poluanților la nivelul solului, ceea ce duce la depășiri frecvente ale pragurilor de alertă. În plus, traficul greu și lipsa de igienizare a roților autovehiculelor care părăsesc șantierele contribuie la răspândirea prafului fin în aer.

Legislația pare să fie în continuare încălcată în mod frecvent, chiar și după controalele și sancțiunile aplicate de autorități. În 2025, Garda Națională de Mediu a efectuat 234 de controale la operatori economici din zona București-Ilfov, fiind aplicate 128 de sancțiuni în valoare totală de peste 2,36 milioane de lei. În ciuda acestor măsuri, cuantumul amenzilor — echivalent cu apropae două apartamente în noile complexuri rezidențiale — nu pare să fie suficient pentru a descuraja practicile ilegale. De multe ori, companiile reiau obiceiurile dăunătoare odată cu plecarea echipelor de control.

Un aspect îngrijorător este intensificarea fenomenului de ardere ilegală a deșeurilor, un flagel care a câștigat amploare pe parcursul anului. Forțele de ordine au folosit drone și camere video portabile pentru a identifica și combate aceste activități ilegale. O operațiune de amploare a vizat localitățile Sintești și Bolintin, unde peste 120 de angajați ai Gărzii de Mediu, Jandarmeriei și Poliției au controlat zonele respective, confiscând 200 de tone de deșeuri și aplicând amenzi de peste 700.000 lei. În ciuda acestor eforturi, se menține un trafic ilegal de deșeuri, alimentat de o industrie parazitară care otrăvește atât aerul, cât și solul.

Deși monitorizarea activităților de vidanjare și evacuare a apelor uzate a fost intensificată de autorități, problemele persistă. Se verifică dacă operatorii autorizați respectă normele, dar evacuările ilegale de ape menajere sau uzate industriale în zonele periferice continuă să afecteze calitatea apelor de suprafață și subterane, punând în pericol sănătatea publică pentru generațiile viitoare. În plus, lipsa transparenței în gestionarea unor incidente majore – precum deversațiile de ape uzate din zona Otopeni, unde primarul localității a fost trimis în judecată pentru deturnare de fonduri – ridică semne de întrebare asupra realiilor din teren.

Contextul pentru 2025 arată astfel o situație de criză persistentă, în care eforturile de control și sancționare nu sunt suficiente pentru a stopa fenomenul poluării. În timp ce tehnologia modernă, precum dronele și camerele autonome, joacă un rol esențial în detectarea activităților ilegale, soluțiile pe termen lung vor depinde de implicarea autorităților, de respectarea normelor și, nu în ultimul rând, de un angajament serios față de protecția mediului. Perspectivele indică că, fără o schimbare profundă în modul de organizare și control, calitatea aerului în Capitală și în zonele adiacente va continua să fie o provocare majoră pentru sănătatea publică.