Traficul aerian de pe aeroporturile din București a atins un nivel fără precedent în 2025, marcând o evoluție spectaculoasă în contextul post-pandemic. Cu peste 17,7 milioane de pasageri tranzitați, cifră ce depășește cu 10,26% cele din anul anterior, aeroporturile “Henri Coandă” și “Aurel Vlaicu” își confirmă statutul de porți de intrare și ieșire esențiale pentru capitala României și nu numai. Această creștere substanțială reflectă o redresare puternică a industriei aeronautice românești, dar și o adaptare strategică a operatorilor și autorităților la noile cerințe ale pieței.

### O depășire semnificativă a capacității aeroporturilor din București

Aeroportul Internațional “Henri Coandă”, principalul nod aerian al țării, a înregistrat în 2024 aproape 15,9 milioane de pasageri, ceea ce îl plasează cu 32% peste limita de proiectare, stabilită la 12 milioane. Această depășire brutală a capacității a evidențiat urgent necesitatea unor investiții extensive pentru modernizarea infrastructurii și creșterea capacităților operative. În timp ce traficul de pasageri a crescut, și numărul de aeronave a crescut proporțional: anul trecut, pe aeroporturile din București au efectuat 142.728 de aterizări și decolări, marcând o creștere de aproape 6% față de 2024.

Cifrele asupra fluxului de pasageri relevă o dinamică interesantă: în 2025, aeroportul “Henri Coandă” a înregistrat peste 17 milioane de pasageri, cu o creștere de 6,64% față de anul anterior, atingând praticamente limita maximă de capacitate a infrastructurii existente. În același interval, aeroportul Băneasa, reluat în funcțiune după o pauză de 13 ani, a înregistrat un salt remarcabil, fiind tranzitat de aproape 695.000 de pasageri – o creștere exponențială de peste 548% față de 2024, semn că revenirea acestuia în circuitul aerian s-a făcut cu un impact major.

### Eforturi strategice și investiții majore pentru infrastructură

Rezultatele excepționale din 2025 reflectă nu doar o revenire economică, ci și o strategie clară de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare. Bogdan Mîndrescu, directorul general al CNAB, subliniază: „Rezultatele pe care le-am obținut în anul 2025 sunt efectele directe ale noii abordări manageriale, orientate către atragerea de noi companii aeriene, extinderea numărului de rute operate de la București, creșterea frecvențelor de operare pe rutele existente și, nu în ultimul rând, către optimizarea calității și siguranței infrastructurii aeroportuare”. În acest sens, s-au lansat proiecte importante, precum modernizarea pistei nr. 1 de pe Otopeni și extinderea capacităților terminalelor, pentru a face față fluxului în creștere.

Anul 2025 a adus, de asemenea, un accent pe modernizarea și reamenajarea infrastructurii existente. În ciuda supraîncărcării, autoritățile au demarat planuri pentru adaptarea și extinderea spațiilor interioare, înlocuirea sistemelor de ventilație și climatizare, și modernizarea instalațiilor electrice din principalele terminale. Proiectele de dezvoltare includ și construirea unei centrale fotovoltaice, menită să reducă amprenta de carbon a aeroporturilor. Dezvoltarea infrastructurii a fost susținută de investiții în platformele aeroportuare, precum și în facilități de parcare, pentru a asigura confortul pasagerilor și eficiența operațiunilor.

### Perspective pentru viitor

Deși numărul mare de pasageri a scos în evidență limitele infrastructurii actuale, planurile pentru următorii ani indică o viziune clară de consolidare și extindere. Autoritățile urmăresc finalizarea proiectului de modernizare al terminalului “Henri Coandă” și construcția unui nou terminal cu o capacitate de până la 30 de milioane de pasageri anual. De asemenea, se avansează cu planurile pentru o nouă parcare și pentru infrastructura de operare a aeronavelor, în contextul în care traficul continuă să crească.

Contextul internațional favorabil, precum și angajamentele de a asigura servicii de calitate și siguranță, țin în mișcare această dezvoltare strategică. În viitorul apropiat, aeroporturile bucureștene se află pe drumul de a deveni un nod aerian de referință pentru Europa de Est, cu investiții majore și planuri ambițioase de extindere, menite să susțină atât nevoile turiștilor și ale companiilor aeriene, cât și poziția României pe harta globală a transportului aerian.