Inteligența artificială (AI) a trecut rapid din domeniul cercetării în viața cotidiană, fiind adoptată pe scară largă în ultimii ani. Cu toate acestea, această evoluție vine cu riscuri semnificative pentru echilibrul social și economic mondial. Un raport recent al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) avertizează asupra riscului de accentuare a inegalităților globale și interne, dacă nu se gestionează în mod responsabil și echitabil procesul de implementare a AI.

Conform raportului, AI oferă promisiuni de creștere economică și productivitate, dar în același timp creează provocări majore pentru piața muncii și echitatea socială. În special, femeile și tinerii sunt cei mai vulnerabili la automatizare, fiind expuși riscului de pierdere a locurilor de muncă în sectoare precum back-office, call-center și procesare de date. De asemenea, muncitorii din economia informală și comunitățile din zonele rurale, unde accesul la tehnologie și formare este limitat, riscă să rămână în urmă.

De ce AI poate adânci disparitățile dintre ocazii și regiuni

Raportul UNDP evidențiază un „fault line-ul capabilităților” între țările și companiile care investesc în infrastructură digitală și cele care nu pot accesa aceste resurse. Albania, Filipinele, Indonezia și alte state din Asia-Pacific, de exemplu, confruntă dificultăți mari în adoptarea AI, fiind aproape excluse din economia bazată pe date. În același timp, țări precum China și Statele Unite domină inovația și brevetarea în domeniul AI, lăsând în urmă alte regiuni.

Riscul major constă în consolidarea inegalităților sociale și economice. AI financiar, de exemplu, favorizează clienții din mediul urban și cu istoric bancar solid. Astfel, accesul la credite și investiții devine și mai greu pentru antreprenori din zone rurale sau pentru femeile din medii vulnerabile. La nivel global, beneficiile precum creșterea PIB-ului sau îmbunătățirea serviciilor în sănătate și finanțe pot fi distrivuite nedrept dacă nu sunt aplicate politici de echitate și protecție socială.

Provocări și riscuri în reglementarea AI

Nivelul de pregătire digitală rămâne foarte variabil, ceea ce amplifică riscul de pierdere a locurilor de muncă și de creștere a decalajelor sociale. Conform studiilor, doar o pătrime din populația urbană și mai puțin de 20% din populația rurală finalizează sarcini simple în aplicații digitale. Lipsa competențelor face ca angajații să devină ușor înlocuibili de către algoritmi și sisteme automate.

De asemenea, reglementările privind AI sunt insuficiente în multe țări. ONU avertizează că până în 2027, peste 40% din breșele de securitate legate de tehnologii generative ar putea fi cauzate de abuzuri, precum discriminări algoritmice sau atacuri cibernetice. Fără reguli clare, cei mai vulnerabili vor suporta cele mai grave consecințe ale erorilor sau abusurilor tehnologice.

Concluzia

Raportul ONU indică faptul că, deși AI are potențialul de a stimula creșteri economice, dacă nu sunt implementate politici de echitate și reglementări eficiente, disparitățile se vor adânci. Monitorizarea continuă și adaptarea strategiilor rămân esențiale pentru a asigura beneficii echitabile și pentru a preveni fragmentarea socială și economică.