Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat recent că reformele planificate pentru organizarea rezidențiatului sunt în impas. În contextul în care noua metodologie, prevăzută de OG 44/2024, urma să se aplice din trimestrul IV al anului 2026, Ministerul Sănătății decide să păstreze, cel puțin pe termen scurt, formatul clasic al examenului de rezidențiat. Această decizie vine pe fondul unor discuții și controverse legate de noile modificări, care, până în prezent, nu au fost primite cu entuziasm de comunitatea medicală și criteriile de aplicabilitate.

Reforma anunțată și motivele pentru amânare

Obiectivul principal al noului model de organizare a rezidențiatului era implementarea unui sistem pe patru subdomenii, menit să aducă o mai mare specializare și ajustare a programelor de formare pentru noii medici. În teorie, această variație ar fi trebuit să optimizeze procesul de selecție și pregătire, aliniind formarea medicilor cu cerințele specifice din domeniile de specialitate. Însă, în realitate, criticile din partea specialiștilor și a sindicatelor medicale au crescut semnificativ.

„Modelul de organizare a rezidențiatului pe patru subdomenii pare nesustenabil și nu prea stă în picioare,” a afirmat Alexandru Rogobete, într-un interviu acordat Edupedu.ro. Acesta a explicat că modul în care s-a gândit să fie implementat proiectul nu mai putea fi susținut, din motive logistice, operaționale și administrative. Documentele și proiectele gata deja pentru aplicare sunt considerate a fi prea complexe pentru a fi puse în practică la termenul stabilit — finalul anului 2026.

Contextul reformei și reacțiile din sistemul medical

Dezbaterea privind organizarea rezidențiatului nu este nouă în țară. În ultimii ani, domeniul medicinii a fost supus numeroaselor schimbări, menite să îmbunătățească calitatea formării și să atragă tinerii medici către specializări vitale. Cu toate acestea, inițiativele de reformare au întâmpinat rezistență din partea comunității medicale, adesea din cauza lipsei de consultare anterioară sau a riscurilor de a destabiliza sistemul deja existent.

Decizia actuală de a menține formatul tradițional de concurs, cel mai probabil pentru sesiunea din 15 noiembrie 2026, a fost luată după o analiză atentă a benefitului și a costurilor fiecărui model nou. „Pe de o parte, [modificarea], pe de altă parte, risca să dezechilibreze pregătirea medicilor tineri și să prelungească perioada de adaptare pentru instituții și pentru candidați,” a explicat ministrul.

Ce urmează pentru reformă?

Deși decizia de a stabiliza temporar organizarea rezidențiatului a fost anunțată, dezbaterile privind o reformă profundă a sistemului continuă. Autoritățile sed de schimbare recunosc că procesul trebuie iterativ și adaptat realităților din teren. În același timp, medicii și asociațiile de profil cer explicații clare cu privire la pașii următori, exprimând opinia că orice reformă trebuie să fie făcută cu participare largă și cu o fundamentare solidă.

Implicarea comunității medicale în luarea deciziilor rămâne un punct critic în drumul reformei. Reprezentanții profesiei consideră că doar astfel se vor putea implementa modificări sustenabile, care să nu afecteze calitatea educației medicale și, implicit, siguranța pacienților.

Cu toate acestea, încă nu este clar dacă aceste reticențe vor duce la o revizuire rapidă a proiectului OG 44/2024 sau dacă reformele vor fi amânate pe termen lung. În timp ce autoritățile insistă asupra faptului că orice schimbare trebuie să fie bine cântărită, comunitatea medicală așteaptă cu interes evoluțiile, sperând la un dialog mai deschis și la soluții care să răspundă cu adevărat nevoilor sistemului de sănătate.