Zeci de actori și angajați ai Departamentelor Tehnic și Producție din cadrul Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București au ieșit în stradă marți, 10 februarie, pentru a protesta față de noile propuneri ale Ministerului Culturii, care vizau introducerea unui program-pilot considerat de angajați ca fiind dăunător pentru stabilitatea și autonomia instituției. Protestul a avut ca scop atragerea atenției asupra posibilelor efecte negative ale acestei inițiative și a marcat un moment de tensiune între angajați și autoritățile culturale.

### Contestarea programului-pilot: actorii și angajații se însuflețesc pentru apărarea teatrului

Protestul a fost organizat spontan, dar cu un mesaj clar. Zeci de membri ai personalului tehnic și artistic ai Teatrului Național „I.L. Caragiale” au manifestat în fața clădirii instituției, semnând un protest care a plasat cultura și integritatea teatrului în centrul atenției publice. Ei s-au declarat nemulțumiți de propunerea Ministerului Culturii de a implementa un program-pilot, menit să reformeze modul în care instituțiile culturale gestionează resursele și proiectele.

„Suntem aici pentru a exprima opoziția față de măsura propusă, care afectează autonomia și stabilitatea teatrului nostru. Suntem conștienți că nu putem permite ca deciziile de înăuntrul instituției să fie luate fără consultare și fără a ține cont de specificul acestei arte,” a declarat unul dintre protestatari. Protestul a fost organizat cu sprijinul unor reprezentanți ai sindicatelor culturale și ai conducerii teatrului, dar a fost clarificat că inițiativa a fost percepută ca o intervenție nejustificată în managementul intern.

### Ministerul Culturii renunță la propunerea controversată

Imediat după protest, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, a anunțat oficial că va renunța la implementarea programului-pilot, reevaluând astfel poziția față de criticile aduse de angajații teatrului. Această decizie a fost salutată de membri teatrului și de reprezentanții sindicatelor, care au considerat protestul o reușită crucială pentru apărarea autonomiei instituțiilor culturale.

„Am analizat feedback-ul venind din partea angajaților și am decis să retragem această propunere pentru a evita orice riscuri de destabilizare a teatrului sau de reducere a libertății artistice,” a explicat ministrul Romașcanu. Decizia a fost percepută ca un semnal clar al deschiderii Ministerului Culturii către dialog și colaborare, dar și ca o dovadă a faptului că autoritățile se adaptează în fața reacțiilor din sectorul cultural.

### Un pas important pentru dialogul dintre autorități și angajați

Controversa a reaprins discuțiile despre modul în care se gestionează instituțiile culturale din România și despre nevoia de transparență și consultare în procesul decizional. Actorii și angajații Teatrului Național au declarat că sunt dispus să participe la dialoguri constructive, dar subliniază că orice măsură trebuie să fie gândită cu respect pentru autonomia artistică și pentru specificul sectorului cultural.

„Este esențial ca deciziile importante pentru teatru să fie luate în comun, nu impuse dintr-un birou,” a afirmat directorul interimar al teatrului. În același timp, oficialii din Ministerul Culturii au reiterat că vor continua să dezvolte proiecte și reforme menite să sprijine sectorul cultural, dar admite că dialogul cu angajații trebuie să fie mai deschis și mai constructiv.

Ultimele evenimente au demonstrat cât de sensibilă este această temă și cât de important este să se păstreze un echilibru între echipa artistică, autorități și pubic. Decizia ministrului de a renunța temporar la programul-pilot a fost percepută ca un semnal de deschidere, dar și ca o provocare pentru a merge mai departe pe calea dialogului și reformei. În timp ce teatrele din România își păstrează autonomia și integritatea, toate semnele indică faptul că aceste discuții vor continua, cu speranța unor decizii mai echilibrate și mai participative în beneficiul culturii românești.