Activismul civico-ecologic readuce în prim-plan pericolul dispariției pădurii Hoia-Baciu, o oază naturală din apropierea Clujului, afectată de traficul auto necontrolat și lipsa de măsuri concrete din partea autorităților locale. În ciuda semnalelor transmise anterior de reprezentanți ai societății civile, problema devine tot mai presantă, iar ecologistii avertizează asupra unor consecințe grave pentru biodiversitate și pentru echilibrul ecologic al zonei.

Traficul necontrolat și riscurile pentru pădurea Hoia

Zonele mai ample ale pădurii Hoia-Baciu, renumite pe plan internațional pentru misterele și poveștile ce o învăluie, suferă din cauza unui trafic bitsit și neorganizat. În ultima vreme, numărul mașinilor a crescut semnificativ, atât din partea turiștilor, cât și a localnicilor, ceea ce duce la deteriorarea ecosistemului și la poluare fonică și atmosferică. Chiar dacă autoritățile locale au implementat măsuri temporare, precum montarea unor bariere în zona prelungirii străzii Uliului, activiștii civici consideră că acestea sunt insuficiente și temporare.

„Barierele montate anterior în prelungirea străzii Uliului au fost doar o soluție de moment. Problema traficului necontrolat persistă, iar lipsa unor măsuri dure de restricționare sau reorganizare a traficului continuă să pună în pericol această pădure milenară”, declară Adrian Dohotaru, președintele Asociației Societatea Organizată Sustenabil. Potrivit acestuia, zona este vulnerabilă atât din punct de vedere ecologic, cât și pentru siguranța vizitatorilor, din cauza traficului intens și a posibilelor accidente rutiere.

Lipsa unor măsuri concrete din partea Primăriei Cluj

Reprezentanții societății civile au criticat dur lipsa unei strategii clare și coerente din partea autorităților clujene în protejarea pădurii Hoia-Baciu. În ciuda multiplelor apeluri și semnalări, măsurile întreprinse sunt considerate inadecvate. Activistii cer, de fapt, un plan de gestionare a traficului, dar și reguli mai stricte pentru parcarea și accesul în zonă, pentru a evita degradarea naturală și pentru a conserva habitatul speciilor rare și protejate.

„Este nevoie de o intervenție serioasă, un plan de management al traficului, aplicabil în special în perioada sezonului turistic de vârf, când presiunea asupra pădurii devine maximă”, susține Dohotaru. În opinia activistului, soluțiile trebuie să implice nu doar bariere temporare, ci și măsuri de educare a vizitatorilor, dar și amplasarea de semne de avertizare și monitorizare video.

Implicarea comunității și perspectivele de viitor

Inițiativele civice au câștigat tot mai multă audiență în ultimele luni, atrăgând atenția opiniei publice și a autorităților locale asupra riscurilor de degradare a pădurii Hoia-Baciu. În același timp, ONG-urile solicită o colaborare mai strânsă între administrație și comunitate, pentru a găsi soluții sustenabile și durabile.

Zona pădurii, în ciuda badurilor și provocărilor, rămâne o atracție turistică și un simbol natural pentru Cluj, dar pentru a păstra farmecul și valoarea sa ecologică, este nevoie de acțiuni concrete și formulate în consultare cu specialiști și localnici. În ultimele săptămâni, autoritățile spun că au inițiat discuții cu reprezentanții societății civile și că următoarele măsuri vor viza, cel mai probabil, intensificarea controalelor, dar și implementarea unor soluții de infrastructură ecologică, cu impact minim asupra mediului.

Dincolo de manta de tăcere sau de reacțiile temporare, pădurea Hoia-Baciu se află într-un punct critic. Tot mai multe voci din comunitatea civică insistă asupra faptului că protejarea acestei bijuterii naturale nu poate fi amânată, iar dorința de conservare trebuie să primeze înainte ca peisajul, misterul și viața pădurii să devină doar o amintire. Autoritățile locale și comunitatea trebuie să găsească împreună un echilibru, astfel încât frumusețea și biodiversitatea acestei zone să fie păstrate pentru generațiile viitoare.