Academiile din România și Moldova reafirmă identitatea națională și panorama comună după decenii de tensiuni

Într-un moment crucial pentru relațiile bilaterale dintre România și Republica Moldova, reprezentanții celor două academii naționale au adoptat marți o declarație comună în care subliniază importanța fundamentală a instituțiilor academice în consolidarea identității naționale și cultural-științifice. Documentul vine într-un context în care tensiunile politice, dar și disputele legate de frontieră și istorie, continuă să marcheze discuțiile oficiale și opinia publică de ambele părți ale Prutului.

Declarația semnată de președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, și șeful Academiei de Științe a Moldovei, pune accent pe „dispariția de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului”, o formulare ce reflectă, în mod subtil, dorința de normalizare a relațiilor și de reafirmare a unui sânge și a unei istorii comune. În plus, cei doi lideri instituționali atrag atenția asupra rolului crucial al cercetării, educației și culturii în păstrarea și promovarea identității naționale, în ciuda influențelor și provocărilor din societatea contemporană.

Un dialog academic ca fundament al unității culturale

După perioada tulbure a tensiunilor politice și a instabilității, atât în România, cât și în Moldova, academia devine un liant esențial pentru păstrarea și transmisia valorilor comune. „Rolul instituțiilor academice în consolidarea identității naționale este mai vital ca niciodată”, afirmă acad. Ioan-Aurel Pop, mandatul său fiind de a menține vie legătura între cele două popoare. De fapt, această declarație nu e doar o remarcă simbolică, ci o condamnare a oricăror încercări de izolare sau fragmentare a identitarului și culturalului moldo-român.

De-a lungul timpului, relația dintre cele două națiuni a fost marcată de perioade de colaborare strânsă și episoade de tensiuni politice. În ultimele decenii, însă, accentul s-a pus pe păstrarea unui dialog constructiv, în condițiile în care aspirațiile europene ale Moldovei și interesele românești de susținere culturală și economică au definit un nou tip de colaborare. Declarația academicilor afirmă clar că, dincolo de diferențele politice temporare, atragerea asupra unui fundament comun rămâne esențial pentru menținerea păcii și stabilității în regiune.

Se încheagă o viziune comună pentru viitorul relațiilor

Se observă, astfel, un efort de a întări și de a reactiva legăturile ancestrale, de a reda sensul ideii de „spațiu cultural și istoric comun”, chiar dacă granița fizică de pe Prut pare uneori a fi o barieră mai mult simbolică decât reală. În discursurile politice și în inițiativele culturale recente, s-a accentuat ideea că „dispariția de facto a hotarului artificial” ar putea reprezenta unul dintre pașii decisivi spre normalizarea relațiilor în toate domeniile.

În acest context, declarația celor două academii semnalează intenția de a continua dialogul și cooperarea, nu doar în domeniul cercetării și educației, ci și în cel al promovării identității și patrimoniului comun. Se creează o bază solidă pentru ca generatiile viitoare să nu uite experiența unui trecut comun dificil, ci să construiască pe această fundație o relație de încredere și colaborare durabilă.

Pe măsură ce tensiunile politice pot fluctua, viziunea academicilor rămâne una clară: în inima verbelor și studiilor, prietenia și încrederea dintre români și moldoveni trebuie să continue să fie fundamentul oricărei relații. Încheind, specialiștii și oficialii reiteră că în viziunea lor, sfârșitul unor dispute artificiale și reafirmarea unui spațiu comun cultural, istoric și lingvistic, sunt pași esențiali în procesul de consolidare a unei identități regionale autentice.