Academia de Științe a Moldovei intervine în controversa desființării Universității din Cahul, solicitând soluții pentru menținerea continuității educației de calitate

Criza instituțională ce se profilează în inima sistemului universitar din Republica Moldova a devenit recent subiectul unui dialog oficial între principalele entități academice și guvernamentale. În centrul atenției se află planurile guvernului de a desființa prin comasare Universitatea de Stat din Cahul, o decizie contestată vehement atât de comunitatea academică, cât și de autoritățile de profil din Republica Moldova. În context, Academia de Științe a Moldovei a trimis oficial solicitări către Ministerul Educației și către Consiliile Rectorilor din Moldova și România, cerând o soluție care să garanteze continuitatea procesului educațional în această regiune.

Presiune asupra autorităților pentru menținerea autonomiei universitare

Decizia guvernului moldovean de a reorganiza și chiar de a desființa Universitatea din Cahul a stârnit o reacție rapidă din partea comunității academice locale, dar și a reprezentanților instituțiilor științifice de peste Prut. În documentul oficial, conducerea Academiei de Științe a Moldovei subliniază importanța menținerii acestei universități, ca pilon al dezvoltării durabile în sudul țării, cât și ca partener strategic pentru cercetare și inovare regională.

„Am intervenit oficial solicitând identificarea unei soluții pentru asigurarea continuității procesului de dezvoltare sustenabilă a Universității de Stat «Bogdan Petriceicu Hasdeu» din Cahul, întrucât această instituție are un rol esențial în formarea specialiștilor pentru sudul țării”, a afirmat Vicepreședintele Academiei, într-un comunicat recent. Acesta a adăugat că reducerea sau desființarea unui centru universitar cu tradiție poate avea consecințe pe termen lung asupra economiei regionale și asupra coeziunii sociale.

Contextul educațional și politic al deciziei guvernamentale

Decizia de a restructura universitatea din Cahul vine într-un context mai amplu de reforme ale sistemului educațional și de o serie de inițiative legislative vizând centralizarea și eficientizarea resurselor de stat. Ministrul Educației, Dan Perciun, a explicat public că planurile vizează crearea unui sistem mai modern și adaptat cerințelor pieței muncii, dar opoziția manifestată de comunitatea academică și de autoritățile regionale indică un impas.

Unii specialiști și cercetători consideră însă că această reconfigurare riscă să reducă accesul la educație în zonele mai defavorizate și să fie o lovitură pentru autonomia universitară. În același timp, criticii acuză că decizia favorizează interesele politice și economice în detrimentul unui sistem educațional echilibrat.

Răspunsul comunității și perspectivele viitoare

Reacția comunității academice și a autorităților locale din Cahul nu s-a lăsat mult așteptată. În ultimele săptămâni, s-au organizat proteste și întâlniri cu oficialii pentru a cere menținerea universității în forma sa actuală. În același timp, Consiliul Rectorilor din Moldova și România au înaintat propuneri pentru eventuale colaborări și formate de parteneriat între universități, în speranța că acestea ar putea oferi o soluție intermediară până la găsirea unui compromis durabil.

În ultimele evoluții, autoritățile centrale au anunțat că analizează cu atenție orice alternativă posibilă, subliniind că deciziile finale vor fi luate doar după consultări ample cu toate părțile implicate. Deocamdată, suspansul persistă, iar comunitatea academică rămasă în așteptarea unei soluții viabile, care să nu compromită dezvoltarea educației în sudul țării.

Această situație continuă să fie un test pentru autonomia universitară și pentru capacitatea guvernului de a echilibra eficiența administrativă cu nevoile sociale și educaționale ale Republicii Moldova.