Judecătorii Curții Constituționale se întrunesc din nou luni pentru a decide dacă legea referitoare la pensiile magistraților este conformă cu Constituția. Ședința de astăzi are loc după două amânări, inclusiv una recentă, în care patru judecători au părăsit sala, ceea ce a dus la imposibilitatea luării unei decizii din lipsă de cvorum.

De la ora 10:00, judecătorii CCR se reunesc din nou pentru a discuta legea propusă de Guvernul Bolojan, care modifică vârsta de pensionare a procurorilor și judecătorilor și schimbă metoda de calcul al pensiilor.

Ședința de azi urmează după două amânări anterioare – una pe 10 decembrie și alta pe 28 decembrie.

La începutul lunii, judecătorii CCR au decis să amâne pronunțarea asupra legii referitoare la pensiile magistraților după aproape 5 ore de dezbateri. Termenul pentru următoarea ședință fusese stabilit pentru 28 decembrie, duminică între Crăciun și Anul Nou.

În ședința de duminică, după primele 45 de minute de dezbateri, judecătorii au luat o pauză de 15 minute. S-au întors în sala de plen, dar câteva minute mai târziu, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga, numiți de PSD, au părăsit sala și nu s-au mai întors.

La 15 minute după plecarea celor patru, și ceilalți judecători au părăsit sala, ceea ce a dus la amânarea deciziei din lipsă de cvorum, deoarece este necesară prezența a două treimi, respectiv 6 din cei 9 judecători, pentru a lua o decizie.

Duminică, 28 decembrie, s-a împlinit o lună de când România ar fi trebuit să adopte modificările la pensiile magistraților, necesare pentru a obține 231 milioane de euro de la Comisia Europeană prin PNRR.

Ședința sub incertitudine

Rămâne de văzut dacă toți cei 9 judecători vor fi prezenți la ședința de astăzi sau dacă decizia va fi din nou împiedicată de lipsa de cvorum. Conform legii, pentru a lua o decizie, trebuie ca măcar șase judecători din nouă să fie prezenți.

Fostul judecător CCR, Tudorel Toader, a declarat duminică că nu exclude posibilitatea ca unii judecători să absenteze:

„Nu exclud, dar iau în considerare perspectiva adoptării unei decizii. Și repet, cu șase judecători în sală, cu cinci voturi într-un sens, decizia poate fi adoptată”, a subliniat Toader.

De asemenea, el a menționat că nu există nicio limitare în ceea ce privește amânarea pronunțării asupra unei legi.

„Nu există un termen, nu există o regulă prin care amânările deciziei curții să fie restricționate. Teoretic, am putea asista la o nouă sau alte amânări”, a explicat fostul ministru al Justiției.

Detalii despre legea propusă de Guvernul Bolojan

Legea pentru care premierul Bolojan a solicitat răspunderea în Parlament are o modificare semnificativă față de prima variantă, care a fost respinsă în luna octombrie. Aceasta prevede o perioadă de tranziție extinsă de 15 ani, în loc de 10.

  • Proiectul stipulează că pensia va fi echivalentă cu 70% din ultimul salariu net, similar cu forma anterioară.
  • Perioada de tranziție a fost majorată de la 10 la 15 ani, ceea ce înseamnă că peste 15 ani magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani.
  • Începând cu 1 ianuarie 2026, vârsta de pensionare va crește anual cu câte un an, atingând 65 de ani în 2042.
  • Cuantumul pensiei de serviciu va fi stabilit la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu va depăși 70% din ultima indemnizație netă.
  • Magistrații vor putea continua să se pensioneze anticipat cu 35 de ani vechime, însă cei care nu au atins vârsta de 65 de ani vor suporta o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public.

În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.

Prima dată, premierul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru legea pensiilor magistraților în 1 septembrie. În 20 octombrie, Curtea a declarat legea neconstituțională pe motiv că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate a legii, au fost votați cinci judecători care, în ședința anterioară, au ieșit din sala de plen.

Motivația atacului la Curtea Constituțională

Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța care a contestat proiectul la CCR, susține că modificările introduse de Guvernul Bolojan „desconsideră magistrații în comparație cu alți beneficiari ai pensiilor de serviciu, încalcă standardele internaționale și independența justiției, eliminând efectiv pensia de serviciu pentru magistrați”.

De asemenea, ICCJ afirmă că legea „folosește termeni neclari și are lacune normative care o fac incompatibilă cu standardele de calitate și previzibilitate în cadrul unui stat de drept”.

„Legea creează o discriminare evidentă între diferitele categorii de pensii de serviciu, fiind defavorabilă magistraților, deși aceștia beneficiază de un statut constituțional garantat. Comparativ cu celelalte categorii, magistrații au plafonarea drastică limitată la 70% din ultima indemnizație netă, în timp ce alte categorii beneficiază de limite superioare de 80% în sus. Discriminarea este evidentă și fără justificare”, a declarat purtătorul de cuvânt al instanței supreme.



Sursa articol