Majoritatea cadrelor didactice din învățământul românesc resimt din plin efectele legislației recente, în special ale legii 141, care a stârnit numeroase controverse și nemulțumiri în rândul profesorilor și personalului auxiliar. Potrivit unei consultări ample realizate de Federația Sindicatelor din Învățământ “Spiru Haret” (FSLI), între 86 și 87% dintre participanți admit că măsurile adoptate au un impact relativ puternic asupra activității și condițiilor lor de muncă.

Rezultate ce reflectă tensiuni adânc înrădăcinate în sistem

Peste 35.000 de profesori și personal auxiliar din întreaga țară au răspuns la chestionarul lansat de FSLI, într-un context în care starea de nemulțumire și îngrijorare devine tot mai vizibilă. Majoritatea celor chestionați sunt membri ai Federației Sindicale a Învățământului “Spiru Haret”, însă un procent semnificativ s-a declarat membru și al altor structuri sindicale, precum FSE. Rezultatele arată clar: introducerea noilor reglementări a alimentat un val de stări de frustrare, supărări și preocupări legate de viitorul ocupației, dar și de salariile și condițiile de muncă.

De ce provoacă atât de multe reacții măsura legislativă?

Printre principalele acuze aduse legii 141 se numără reducerea saltului în carieră, Timpul pierdut pentru adaptarea la noile reguli și, mai ales, percepția unei diminuări a construcției de salarii și beneficii. “Resimt puternic impactul pe care îl au măsurile din legea 141”, afirmă mulți dintre respondenți, care consideră că aceste reglementări au fost implementate fără o consultare reală a celor directați în proces, ceea ce a amplificat sentimentul de neînțelegere și de nesiguranță.

Aceste reacții sunt în contrast cu promisiunile inițiale ale oficialilor, care pledau pentru o reformă a sistemului ce ar fi trebuit să aducă echitate și performanță mai mare în școli. Însă, în realitate, multe cadre didactice se plâng de blocaje temporare și de percepția că eliminarea anumitor drepturi nu a fost însoțită de măsuri compensatorii suficiente. În plus, unele măsuri considerabile, precum cele legate de sporuri sau promovări, au fost percepute ca discriminatorii sau insuficiente.

Situația tensionată și perspectivele pentru învățământ

Nemulțumirile au dus deja la mobilizări și proteste în câteva județe, iar cadrul sindical – inclusiv FSLI – a anunțat că va continua să apere drepturile membrilor săi. În ciuda dusei preocupări, oficialii guvernamentali și Ministerul Educației își mențin poziția, invocând argumente legate de modernizarea sistemului și de ajustarea structurii salariale la noile realități economice.

Situația pare să fie înțesată de tensiuni, dar și de un calendar al negocierilor ce va trebui să aducă, cel puțin în teorie, soluții pentru calmarea nemulțumirilor. Întrebarea rămâne: va putea sistemul educațional român să găsească un echilibru între necesitatea reformei și apărarea drepturilor cadrelor didactice? Rămâne de văzut dacă discuțiile viitoare vor aduce o schimbare reală în sensul unei mai bune înțelegeri între partea politică și sindicală, precum și între autorități și dascăli. Până atunci, frustrarea și incertitudinea persistă, iar povara reformei se simte acut în fiecare școală din țară.