Confortul locuinței: Disparități flagrante între România și Europa

La nivelul anului 2021, o radiografie a condițiilor de locuit din România relevă un tablou al diferențelor majore între standardele de confort din țară și cele din alte state europene. Potrivit datelor definitive ale Recensământului Populației și Locuințelor, publicate recent de Institutul Național de Statistică, situația din multe case românești evidențiază un decalaj semnificativ față de ceea ce este considerat normal în prezent în alte state europene.

### Dotări esențiale absențe în multe locuințe românești

Privind în detaliu, cercetarea arată că multe locuințe din România nu dispun de facilități elementare care, în alte părți ale continentului, sunt considerate normale. De exemplu, existența unui sistem de încălzire adecvat, confortabil, rămâne o problemă serioasă pentru o parte semnificativă a populației. Datele indică faptul că peste 20% dintre locuințe nu dispun de un sistem de încălzire centralizată sau individuală funcțională, iar cei care trebuie să se adapteze cu soluții improvizate sau cu încălzitoare electrice sau pe lemn, resimt efectele acestor lipsuri în fiecare sezon rece.

De asemenea, există diferențe marcate și privind utilitățile de bază: apă curentă, canalizare, electricitate. În zonele rurale, procentul locuințelor fără acces la apă potabilă în condiții normale și fără canalizare funcțională rămâne alarmant de ridicat. Această situație afectează direct sănătatea și calitatea vieții locuitorilor, în condițiile în care, în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, aceste facilități sunt prezente în aproape toate locuințele.

### Disparități în accesul la tehnologie și modernizare

Un alt aspect relevant se referă la nivelul de modernizare a locuințelor, în special în ceea ce privește accesul la internet și tehnologia smart. În ciuda progresului tehnologic global, o proporție semnificativă a caselor din mediul rural nu beneficiază de conexiuni stabile sau de infrastructură adecvată pentru utilizarea dispozitivelor digitale. În această privință, România se află în urma multor țări europene, unde digitalizarea locuințelor rămâne o prioritate națională.

Din datele recensământului reiese că doar aproximativ 60% din gospodării dispun de acces la internet broadband de cel puțin 100 Mbps, iar procentul celor care au case dotate cu tehnologii inteligente sau energie regenerabilă este încă timid. În comparație, în țările dezvoltate, această cifră se apropie de 90-100%. Această diferență nu afectează doar confortul și posibilitățile digitale, ci și șansele la accesul egal în educație, muncă și servicii de sănătate moderne.

### Cauze și perspective pentru îmbunătățire

Unele dintre cauzele acestor diferențe majore sunt, fără îndoială, istorice și socio-economice. De la inegalitățile regionale până la decalajele de infrastructură, România încă trebuie să investească masiv în sistemele de utilități și modernizare, pentru a reduce aceste disparități și pentru a garanta locuințe decente tuturor cetățenilor.

În ciuda acestor provocări, inițiative recente și planuri guvernamentale dedicate modernizării infrastructurii și creșterii standardului de trai oferă o speranță. Dezvoltarea programelor naționale de sprijin pentru renovarea locuințelor și extinderea accesului la servicii de bază sunt pași esențiali care pot încuraja o schimbare pozitivă. Într-un context în continuă evoluție, având în vedere integrările europene și finanțările europene relevante, România are toate premisele să reducă decalajele și să ofere condiții mai bune pentru locuitorii săi, mai ales în zonele rămase în urmă.

Astfel, diferențele evidențiate de recensământ reprezintă doar începutul unui proces de conștientizare și transformare. Cu strategii clare și investiții consistente, România poate aspira, într-un deceniu, la un standard mai apropiat de cel european, asigurând confort, siguranță și dreptul la o locuință decentă fiecărui cetățean.