Parcul IOR-Titan, scena unui dosar juridic și a unor distrugeri fără precedent

Un careu juridic și una dintre cele mai agresive ecociduri din Capitală se desfășoară în aceste zile în jurul terenului de 12,2 hectare din Parcul IOR-Titan, în ciuda faptului că instanțele analizează legalitatea actelor de retrocedare din 2005. Dosarul, deschis de Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan, a fost readus în atenție după ce tribunalul bucureștean a stabilit un nou termen pentru 27 ianuarie, dată la care urmează să se decidă dacă actele de retrocedare vor fi anulate.

Retrocedarea controversată și degradarea zonei

Terenul, odinioară o pădure urbană, a fost retrocedat în condiții despre care activiștii susțin că sunt ilegale, fapt ce a permis ca zona să fie transformată într-un teren dezolant și arid, în ciuda cererilor de stopare a defrișărilor. De la începutul anului 2022 și până în prezent, zona a fost martoră la peste 40 de incendii de vegetație și zeci de tăieri sistematice, fiind distruși aproximativ 1.500 de arbori. În ciuda intervențiilor autorităților, ecosistemul a fost grav afectat, iar vegetația aproape complet distrusă — ultimul copac matur fiind tăiat la finalul anului 2025.

Neconcordanța între declarațiile autorităților și realitatea de pe teren stârnește întrebări referitoare la modul în care sunt gestionate piețele imobiliare și protecția mediului în Sectorul 3 al Capitalei. Activitatea intensă a grupurilor de mediu, care au realizat patrule de supraveghere nocturnă timp de peste un an, relatează că au fost martori la acțiuni de otrăvire a copacilor și tăieri masive, uneori însoțite de amenințări cu unelte precum drujbe. Cu toate că Poliția Locală Sector 3 și Garda de Mediu au fost sesizate de mai multe ori, sancțiunile aplicate nu au reușit să oprească distrugerile, ceea ce continuă să pună în pericol integritatea zonei.

Implicații și controverse legate de proprietate

Cazul capătă și o nuanță de mister, întrucât moștenitorul oficial al proprietății, Petre Băjenaru, a preluat administrarea dosarului în instanțe. El este cunoscut în mediul imobiliar ca fiind un actor influent, implicat în închirierea sediului Ministerului Fondurilor Europene pentru firmele BASP Property SRL și BASP Ideal SRL, pentru o sumă anuală de 2,4 milioane de euro, conform informațiilor obținute de jurnaliști. Această conexiune ridică semne de întrebare asupra modului în care terenul a fost retrocedat și dacă interesele private nu au suprascris cele ale protecției mediului.

Dificultatea în stabilirea clară a statutului terenului se datorează și absenței unui Registru al Spațiilor Verzi, un document promis încă din 2020 de către primarul general Nicușor Dan, dar care lipsește încă. Fără o evidență oficială, proprietarii și mandatarul lor, Sorin Tuță, susțin că zona nu mai are statut de spațiu verde, ci reprezintă curți și construcții, deschizând astfel o întrebare majoră despre legalitatea și viabilitatea eventualelor acțiuni de rechiziție sau intervenție.

Perspective și evoluții viitoare

În timp ce justiția analizează legalitatea actelor de retrocedare, pe teren continuă distrugerile. Autoritățile rămân în fața unei provocări majore: cum să protejeze un ecosistem în care interesele private par să prevaleze în fața legii și a protecției mediului. Cazul Parcului IOR-Titan a devenit simbol al frustrărilor față de ineficiența autorităților și al necesității unor măsuri mai ferme pentru ocrotirea spațiilor verzi urbane.

Tensiunea crește pe măsură ce procesul judiciar avansează, însă semnele sunt clare: dacă nu se vor lua măsuri concrete pentru stoparea distrugerii și clarificarea statutului terenului, consecințele pe termen lung sunt de natură să afecteze atât biodiversitatea, cât și încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a proteja patrimoniul natural. În această combinație de lupte legale și ecocid, orașul București riscă să piardă definitiv parte din zona verde care odinioară îi oferea refugiu și frumusețe urbană.